În România, disparităţile regionale sunt alimentate din programele de finanţare menite să le reducă

de George Ţurcanaşu

Regiunea de dezvoltare Nord-Est are o populaţie ce reprezintă 16,9% din populaţia României (RPL 2021) şi fondurile POR ale Regiunii Nord-Est (cea mai saracă din România!) nu reprezintă decât 15,2% din fondurile de la nivel naţional.

Îmi cer scuze colegului MDM (Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei), Dorin Dobrincu, că îl voi face personaj secundar în această reacţie la emisiunea Forum economic din 19.04.2023 de la TVR Iaşi, pe care v-o recomand. A avut un discurs foarte bun şi coerent.

Link: https://www.facebook.com/tvriasi/videos/197937753091313

Urmărind emisiunea la care au mai participat domnul Iulian Leca (moderatorul emisiunii) şi domnul Vasile Asandei, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, am ajuns la o concluzie deloc îmbucurătoare: discursurile publice ale diverşilor actori politici au alimentat şi discursurile mult prea optimiste ale celor doi domni, discursuri care la rândul lor riscă să alimenteze discursurile publice ulterioare.

Introducerea realizată de către moderator nu se calchiază deloc pe realitatea din teritoriul! Nu s-au redus decalajele de dezvoltare între Bucureşti sau vestul ţării, pe de o parte, şi estul României, pe de altă parte. Dimpotriva! Vorbind despre dezvoltarea judetului Iaşi din ultimii ani (datorată în exclusivitate dinamicii structurii urbane centrate pe reşedinţa de judeţ), domnul Leca face şi câteva trimiteri la Bucureşti, Cluj şi Sibiu.

Hai să vedem cât a recuperat Iaşul. Spre exemplificare vă propun dinamica între 2008-2021 a raporturilor procentuale ale PIB/loc dintre judeţul Iaşi şi cele trei structuri teritoriale NUTS3 amintite (Municipiul Bucureşti, judeţele Cluj şi Sibiu).

În raport cu Bucureştiul, PIB/loc al Iaşului s-a diminuat de la 34,9% (din PIB/loc al Capitalei) – în 2008, la 31,1% în 2021. Tot o repliere a avut loc şi în cazul raportării la judeţul Cluj: 61,9% (2008) şi doar 57,9% (2021). În cazul comparaţiei cu Sibiul, a avut loc o creştere – de la 68,2% (2008), la 76,2% (2021). Dar să ai doar ¾ din PIB/loc al unui judeţ al cărei reşedinţă joacă într-o cu totul altă “ligă” teritorială (hinterlandul teritorial al Sibiului e mai apropiat ca dimensiune de cel al Sucevei şi Bacăului), asta nu înseamnă normalitate şi nici normalizare.

Domnul Asandei ne ceartă că nu ştim despre ce vorbim în privinţa finanţărilor (vedeţi dacă e așa în spatele linkurilor de mai jos). Ştim despre ce vorbim, dragă domnule. Ştim ca PNRR-ul nu e un program care să aibă ca prim obiectiv coeziunea teritorială şi diminuarea disparităţilor regionale (dar si în acest program scrie despre „distribuirea echitabilă geografică a fondurilor”), dar Programul „Anghel Saligny” şi POR-urile fac un titlu de glorie din acest obiectiv primordial, cel al diminuării disparităţilor regionale.

Hai să dăm şi aici nişte cifre. Dumnealui zice că suntem pe primul loc intre regiunile de dezvoltare în privinţa finanţării (asta doar în date absolute, ignorând faptul că Nord-Estul e cea mai populată regiune de dezvoltare). Nu mai amintesc că suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte finanţarea per capita la nivelul POR -urilor (vezi graficele) – program pe care-l pastoreşte la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est.

Cele două grafice pe care vi le propun, primul la nivel teritorial NUTS 2 (regiuni de dezvoltare), iar cel de-al doilea, la nivel NUTS 3 (judeţe), pot fi privite ca o imagine a “priceperii” autorităţilor centrale, cele ce au împărţit tainul finanţărilor POR. În ambele cazuri panta ecuaţiilor dreptei de regresie (y) e pozitivă. În aceste ecuaţii, “y” reprezintă finantarea POR per capita, “x” e PIB-ul per capita, iar acel parametru cu care e inmulţit x-ul (0,0035 – în cazul primului grafic şi 0,1056, în cazul celui de-al doilea) e panta dreptei de regresie. Nu contează că e mica, ci doar că e pozitivă, adică exact pe dos decât ar fi trebuit să fie panta unui grafic care să reflecte corectitudinea eforturilor în aplicarea politicilor de coeziune.

Graficele sugerează că în realitate se dau mai mulţi bani regiunilor bogate decât celor sărace. Şi asta în cazul unor programe de finanţare care fac un titlu de glorie din faptul că sunt aplicate în scopul diminuării ecarturilor de dezvoltare dintre regiuni. În mod corect, ca să îşi atingă scopul, finanţarea per capita pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est ar fi trebuit să fie cea mai mare din ţară, nu cea mai mică, aşa cum au convenit autorităţile centrale în analfabetismul lor funcţional. Că autorităţile centrale sunt slab pregătite e evident, dar nu înţeleg nici în ruptul capului cum autorităţile din regiune acceptă o aşa umilire. Ba încă se mai şi împăuneză ridicol în faţa alegătorilor pentru mai-nimicul adus în regiune.

Am să mai spun doar atăt: Regiunea de dezvoltare Nord-Est are o populaţie ce reprezintă 16,9% din populaţia României (RPL 2021) şi fondurile POR ale Regiunii de dezvoltare Nord-Est (cea mai saracă din România!) nu reprezintă decât 15,2% din fondurile de la nivel naţional. Aşa doresc cei de la Bucureşti să diminueze disparitaţile regionale?! Subfinanţand cea mai săracă regiune?! Politica de coeziune a României e de doi bani!

(În privinţa ironiei domnului Asandei vis-à-vis de regionalizarea în Polonia, o consider prea ieftină ca să o mai comentăm aici.)

Linkuri utile:

1. https://www.ziaruldeiasi.ro/…/bucurestiul-si-non…

2. https://miscareamoldova.ro/apel-mdm-catre-comisia…/…

3. https://www.facebook.com/photo/?fbid=6411703875515533&set=a.183787701640546

4. https://www.facebook.com/photo/?fbid=6392312557454665&set=pcb.6392343134118274

5. https://www.facebook.com/photo?fbid=6392342984118289&set=pcb.6392343134118274

Devino membru MDM