Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (VI)

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Fiind componente ale unor stucturi teritoriale superioare pe tot parcursul perioadei moderne şi în cea mai mare parte a celei contemporane, Slovenia şi Croaţia sunt bine cuplate cu sistemele teritoriale regionale şi naţionale vecine. Deşi e o […]

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (III)

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Din perspectiva structurilor teritoriale, reţeaua urbană reprezintă armătura principală – centralităţi ordonate scalar în jurul cărora se organizează sistemul.  După cum am mai precizat în texte anterioare „caracteristică fundamentală a unui teritoriu, centralitatea nu este un produs exclusiv al geometriei. Ca reper […]

contributors.ro: Iași: „Inima orașului” în pragul infarctului

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”3/4″][cmsms_text animation_delay=”0″] E complet falsă tema că nu mai vin investitorii, dacă nu vor fi cocoțați la 100 de metri deasupra Palatului Culturii. Palas 1 a fost prezentat în toate materialele publicitare ca un „veritabil oraș în inima orașului”. […]

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (II)

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Pentru a înţelege complexitatea genezei structurilor teritoriale şi pentru a identifica într-o manieră mai facilă care sunt mecanismele evoluţiilor acestora, voi apela la câteva idei vehiculate în scrieri ale geografilor ce s-au focalizat pe analiza sistemelor teritoriale […]

SUCEAVA – REȚETA PERFECTĂ A SĂRĂCIEI: angajați puțini, salarii foarte mici, bugetari foarte mulți, șomaj mare, investiții aproape de zero

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”3/4″][cmsms_text animation_delay=”0″] Mai multe date conținute în diverse studii privind situația salariaților și veniturilor din România făcute publice în ultimele zile, arată că, din punct de vedere economic situația județului Suceava este dintre cele mai proaste din țară. Îndelungata […]