Reforma administrativ-teritorială la „Forum”, TVR Iași: o formă, nu încă o reformă

Emisiunea „Forum” din 18 noiembrie 2026, realizată de Iulian Leca și difuzată de TVR Iași și TVR 3, a fost dedicată șanselor reale ale unei reorganizări administrativ-teritoriale a României. Invitatul din studio a fost Alexandru Cohal, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. În direct au intervenit doi președinți de consilii județene: Daniel Vasilică Harpa (CJ Neamț) și Costel Alexe (CJ Iași).

O „formă”, nu o reformă

Alexandru Cohal a pornit de la cuvinte. Ce propune acum PSD, prin vocea coordonatorului său, Dragoș Benea, nu este încă o reformă, ci mai degrabă o „formă”: conturul unor județe, lipit altfel pe hartă. Proiectul nu spune cum vor funcționa serviciile, ce competențe vor fi delegate de la centru și pe baza căror consultări. Singura mare temă a discuției de la București rămâne economisirea banilor.

Reformele administrativ-teritoriale reale, din Polonia, Albania sau Ucraina, pornesc de la teritoriu, înțeles ca o realitate vie: identități locale și regionale, fluxuri de populație, bani, demografie, emigrație. „Aici, în Moldova, știm că sângerăm din cauza plecării oamenilor”, a spus invitatul. O comasare care lipește trei sate sărace nu produce un sat mai bogat și nu duce centralitățile spre polii urbani care ar putea trage dezvoltarea unei regiuni.

Curțile de Apel și ADR-urile: hărți fără regiune

Cele două scheme vehiculate, după harta Curților de Apel sau după regiunile de dezvoltare, au în comun două probleme. Prima este demografică: niciuna nu atinge pragul de care vorbește chiar Dragoș Benea, adică unități cu populație de cel puțin un milion de locuitori, capabile să concureze pentru fondurile europene. A doua este politică: fără un consiliu regional ales, care să negocieze cu Bucureștiul și cu Bruxelles-ul investițiile, banii și fiscalitatea locală, nu putem vorbi de o reformă a statului, oricum am numi noile unități.

Propunerea MDM: plăși, regiuni și o Moldovă întreagă

Pe ecran au fost prezentate hărțile MDM. Prima arată nivelul intermediar dintre comună și regiune: plășile sau districtele din Moldova, propuse de geograful George Țurcănașu. Ele reprezintă relațiile pe care oamenii le stabilesc zi de zi în teritoriu: unde își duc copiii la școală, unde merg la dispensar, unde fac naveta. Comunele nu dispar, ci trimit consilieri la plasă. Alexandru Cohal a amintit că expertiza există de mult: studiul coordonat în 2013 de sociologul Dumitru Sandu, propunerile lui Victor Giosan și lucrările geografilor ieșeni, pe care MDM le-a asumat.

Hartă: posibile unități administrative locale de tip LAU1 (plăși) în Moldova, propunere George Țurcănașu
Posibile unități administrative locale de tip LAU1 (plăși) în Moldova. Hartă: George Țurcănașu

A doua hartă este cea a regiunilor propuse de MDM, construită pe aproximativ zece ani de analize: o configurație de 7 + 1, cu București–Ilfov ca entitate metropolitană separată și regiuni care urmează, în mare, contururile istorice. Moldova ar cuprinde cele opt județe ale Moldovei (partea de vest a Moldovei istorice). Modelul nu este acela al unor „Bucureștiuri” regionale. Așa cum Bavaria are Münchenul, Moldova ar avea capitala regională la Iași, dar cu instituții regionale distribuite și în celelalte centre, de exemplu la Bacău. Fiecare regiune are nevoie de mai mulți poli, nu de un singur oraș care să vampirizeze restul.

Hartă: regiunile propuse de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, din volumul Regionalizarea, Polirom, 2023
Regiunile propuse de MDM. Hartă: George Țurcănașu, în volumul Regionalizarea (Polirom, 2023)

Întrebat dacă un statut special pentru Harghita și Covasna nu ar amplifica tensiunile, invitatul a răspuns că România este un stat matur. Conflictul de interese este firesc în orice societate modernă. Problema apare doar atunci când lipsesc instituțiile prin care el poate fi exprimat și negociat. Temerile identitare sunt de cele mai multe ori pseudoprobleme, întreținute de etnonaționaliștii de ambele părți.

Miza electorală

Pornind de la analiza publicată pe 16 noiembrie, Alexandru Cohal a arătat că, în teritoriu, harta celor 15 nu aduce PSD câștiguri importante. Miza reală este regiunea București–Ilfov, cea mai importantă din țară, unde partidul nu a mai câștigat în ultimii ani primăria Capitalei. În final, el a formulat o ipoteză mai largă: pe fondul deurbanizării și al orientării electoratului urban spre alte partide, inclusiv spre cele radicale, partidele mari ar putea folosi reorganizarea pentru a-și conserva voturile din 2028, diluând greutatea votului din marile orașe. Ar fi o repetiție, la altă scară, a modului în care reorganizarea din 1968 a servit consolidării puterii.

Dialogul cu președinții de consilii județene

Daniel Vasilică Harpa (PSD, CJ Neamț) a pledat pentru o regionalizare pe structura actuală a ADR-urilor, cu centrul regiunii Nord-Est la Iași, fără desființarea vreunui județ și, în prima fază, cu o comasare voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori. Costel Alexe (PNL, CJ Iași) a criticat lipsa oricărei dezbateri publice și a consultării specialiștilor și a respins modelul Curților de Apel, care ar lipi un județ mare, Iașul, de unul mic, Vasluiul.

Alexandru Cohal a precizat că nimeni din studio nu a cerut desființarea județelor. L-a întrebat pe președintele CJ Neamț ce ar câștiga concret cetățenii din comasare, dincolo de promisiunea economiilor, pe care studiile despre reformele din Albania și Ucraina, ca și analizele lui Victor Giosan, Sorin Ioniță, Expert Forum sau Funky Citizens, nu le confirmă. Și dacă ADR-urile există de mai bine de două decenii, a întrebat el, de ce nu au reușit să dezvolte Moldova, care a rămas la coada României și a Europei?

Un plan de țară, nu doar o hartă

Pentru MDM, harta regiunilor este un plan de țară. Regiunile au nevoie de un grad de autonomie suficient pentru a atrage investiții fără să treacă de fiecare dată prin filtrul Bucureștiului, așa cum funcționează regiunile europene. Aceeași logică a polilor multipli trebuie aplicată peste tot: în Transilvania, Clujul și Sibiul; în Muntenia, Ploieștiul și Târgoviștea, pentru ca Bucureștiul să nu mai „vampirizeze” regiunea din jur; în nord-vest, Oradea și Baia Mare. O regiune puternică nu înseamnă un singur oraș mare, ci o rețea de centre care se dezvoltă împreună.

Invitatul a atras atenția și asupra relației dintre urban și rural, care rămâne sub radarul dezbaterii. Plecările golesc satele și orașele mici și mijlocii, iar oamenii se mută în marile orașe sau în străinătate. O reformă care nu pornește de la aceste fluxuri reale de populație nu va atinge problema de fond: participarea cetățenilor la viața economică și publică a regiunii.

Moldova nu are nevoie să fie împărțită în bucăți. Are nevoie de o regiune care să poată vorbi cu o singură voce.

Devino membru MDM