Emisiunea „Vocea publică” din 6 noiembrie, difuzată de TVR Iași și moderată de Maria Florea l-a avut ca invitat pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, tema fiind reforma administrativ-teritorială. În discuție au intervenit telefonic Ion Tănase, primarul comunei Popricani, de lângă Iași, și Alexandru Iacob, secretar general adjunct în Guvernul Republicii Moldova.
Descentralizare și regionalizare reală
Dezbaterea s-a concentrat pe modul în care sunt distribuite resursele, deciziile și puterea în statul român. Dorin Dobrincu a susținut că administrația afectează direct calitatea vieții, siguranța și accesul la servicii. Menținerea unei organizări teritoriale stabilite în 1968 nu mai răspunde realităților economice și demografice. Sistemul actual risipește resurse pe organigrame supradimensionate și structuri clientelare locale, reducând banii pentru investiții reale. În viziunea sa, reforma trebuie să opereze pe două paliere distincte. Pe de o parte, e necesară la nivel local comasarea comunelor depopulate care nu își mai pot susține propriul aparat administrativ. Propunerile politice bazate strict pe pragul de 1.500 de locuitori sunt însă superficiale dacă nu iau în calcul distanțele, configurația terenului și nevoile reale ale oamenilor. O comasare nu trebuie impusă arbitrar de la centru, ci discutată public, iar banii economisiți trebuie să rămână în teritoriu pentru infrastructură, școli și servicii medicale. Pe de altă parte, la nivel regional, România are nevoie de crearea unor regiuni administrative reale, cu atribuții decizionale și autorități alese, nu doar simple regiuni statistice de dezvoltare precum cele actuale, și care fragmentează artificial regiuni istorice ca Moldova, și nu numai. Dorin Dobrincu a arătat că alocarea resurselor publice s-a făcut discreționar spre capitală și alte zone, în timp ce Moldova a fost marginalizată economic și lipsită de infrastructură majoră, cum sunt autostrăzile 8 și 7. El a pledat pentru o conducere regională legitimă, cu consiliu și președinte de regiune aleși, și pentru o reprezentare politică capabilă să negocieze ferm cu centrul. Privind relația dintre marile orașe și comunele limitrofe, D. Dobrincu a arătat că dezvoltarea haotică din zonele metropolitane, cum este inclusiv cazul Iașului, necesită o coordonare funcțională pe transport și servicii, fără ca aceasta să însemne neapărat alipirea administrativă a comunelor la municipiu. Sceptic față de intențiile declarate ale politicienilor centraliști, nu numai a celor de la București, D. Dobrincu consideră că lipsa de voință politică și teama de a deranja rețelele de partid vor bloca din nou orice demers serios de reformă.
Perspectiva locală: Comuna Popricani
Primarul Ion Tănase a oferit exemplul unei comune mari (peste 10.000 de locuitori reali), administrată cu o schemă restrânsă de 27 de posturi. El a subliniat inechitatea dintre comunele mari și orașele mici cu doar câteva mii de locuitori, care primesc fonduri sporite și au scheme de personal de două sau trei ori mai extinse. Pentru a ilustra beneficiile optimizării administrative, Tănase a invocat reorganizarea rețelei școlare din Popricani: comasarea claselor din satele mici și transferul elevilor către două centre școlare moderne a dus, după o rezistență inițială a comunității, la o creștere clară a calității educației.
Experiența Republicii Moldova
Reprezentantul Guvernului de la Chișinău, Alexandru Iacob, a prezentat succint procesul de amalgamare administrativă demarat în 2022. Reforma s-a bazat pe stimulente financiare acordate primăriilor care au fuzionat voluntar, completată de o etapă de amalgamare normativă pentru localitățile care nu au ajuns la un consens. Proiectul a urmărit reducerea fragmentării primăriilor și creșterea capacității instituționale a acestora, sprijinit de consultări publice și procese de digitalizare.
Care reformă teritorial-administrativă?
Aceasta din urmă e orientată spre redesenarea raporturilor de putere cu centrul, fără de care descentralizarea ar produce efecte incomplete. Fără asumare politică și fără un model instituțional coerent, reforma riscă să rămână doar un subiect periodic de discurs politic. Rămân multe întrebări deschise: ce competențe ar avea regiunile, cum s-ar lega de județe, de unde vin banii, cum se evită clientelismul la scară mai mare, ce garanții rămân pentru comunitățile mici? Dacă reorganizarea locală e orientată spre eficientizarea serviciilor de bază, regionalizarea înseamnă dezvoltare.
Emisiunea integrală
Interviul poate fi urmărit aici: Vocea publică – TVR Iași, 6 noiembrie 2026
