Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei trage din nou un semnal de alarmă privind lipsa de apărare a Nord-Estului României. Sâmbătă, autoritățile au emis mesaje RO-Alert în județele Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava, după ce două drone au intrat neautorizat în spațiul aerian al țării. Este deja al doilea incident de acest fel.
Într-un interviu acordat postului RFI România, istoricul Dorin Dobrincu, președinte MDM, explică de ce consideră că regiunea Moldovei este, după standardele normale, practic neapărată.
Avertismente repetate, răspunsuri liniștitoare
Dorin Dobrincu amintește că MDM a semnalat în mod repetat situația, inclusiv prin memorii trimise Președinției și Ministerului Apărării, iar subiectul a fost discutat în numeroase materiale de presă și studii științifice. Răspunsurile oficiale s-au rezumat însă, de-a lungul anilor, la asigurări că totul este sub control. Între Darabani și Focșani, între Carpați și Prut, nu există nicio bază aeriană dotată cu avioane moderne și nicio bază cu militari NATO, lucru pe care istoricul îl vede ca pe o invitație pentru agresorii din Est.
El respinge și ideea că discuția publică despre apărare ar induce panică. Dimpotrivă, lipsa presiunii asupra guvernanților și a Ministerului Apărării nu face decât să perpetueze starea de fapt.
O moștenire care nu a mai fost corectată
Slaba prezență militară în Moldova vine, potrivit lui Dobrincu, din perioada comunistă și s-a menținut după 1989, după invazia rusă din estul Ucrainei din 2014 și, inexplicabil, chiar și după declanșarea războiului la scară largă din 2022. În condițiile în care Moscova testează acum România, statele baltice, Polonia sau Bulgaria, istoricul consideră că guvernanții nu înțeleg ce se petrece și nu au învățat nimic din istorie. Consecința este resimțită direct de locuitorii regiunii, care se simt lăsați în urmă.
Moldova, „de dat la schimb”?
Istoricul readuce în discuție și o idee mai veche: încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, elitele de la București au mizat pe întărirea capitalei și pe o linie de fortificații între Carpați și Galați, aproximativ pe vechea limită dintre principate. Această logică a abandonului, crede el, a renăscut în ultimul deceniu și jumătate. Trupele aflate astăzi în Moldova par mai degrabă o ariergardă, iar teritoriul pare tratat fie ca monedă de schimb, fie ca adâncime strategică, cu apărarea mutată în „Poarta Focșanilor”, un concept pe care Dobrincu îl consideră depășit.
Concluzia sa este că societatea românească, și cu atât mai mult cea din Moldova, are nevoie de un interes sporit pentru apărare: pentru siguranța vieții și a bunurilor oamenilor, dar și pentru apărarea sistemului democratic în fața unei agresiuni ruse care, în loc să se oprească, se intensifică.
Citiți integral interviul realizat de Violeta Cincu pentru RFI România: „Oamenii văd dronele cum se plimbă în voie și se simt abandonați” (Istoricul Dorin Dobrincu, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei)
foto: imagine ilustrativă generată cu AI
