de Dorin Dobrincu
Recent a făcut furori „descoperirea” unei monede despre care se spunea că ar data din jurul anului 260 d.Hr., când romanii încă mai erau în Dacia. Monede s-au tot descoperit, însă aceasta a fost atribuită unui uzurpator al tronului imperial, Sponsianus, care ar fi pus stăpânire pentru scurt timp pe provincia romană din Carpați.
Monedele respective au apărut în jurul anului 1700. Au fost declarate drept false încă din secolul XIX. Alți specialiști, mai precis numismați, inclusiv români, au întărit că este vorba de o contrafacere din urmă cu vreo trei secole. Și atunci se falsificau monede, pentru că existau colecționari, oameni dispuși să plătească pentru ele.
În dezbaterea publică din România a intervenit și Ministerul Culturii, folosind pagina oficială de Facebook. S-a scris acolo că onorabilul domn Romașcanu primise „3 evenimente excepționale pentru cultura română”. Unul dintre ele era acela că împăratul roman Sponsianus fusese „restituit istoriei”, iar patrimoniul național s-ar fi îmbogățit cu „încă o piesă excepțională [aflată în Muzeul Brukenthal din Sibiu], atestată științific acum”. Două lucruri erau decise prin decret: că moneda data din secolul III d.Hr., implicit că existase un împărat cu numele de Sponsianus.
Dacă Sponsianus este un împărat inventat, Lucian Romașcanu este cât se poate de real. El a ajuns în Parlamentul României în urmă cu niște ani, plecând din același tărâm cu Marcel Ciolacu, actualul președinte al PSD. Ambii se cred lumini ale politicii autohtone. Mare apărător – din vorbe – al literelor, artei și memoriei românești, Romașcanu a fost ministru al Culturii în guvernul lui Mihai Tudose și a revenit pe aceeași funcție în cabinetul Nicolae Ciucă.
De-a lungul carierei sale ministeriale mi-a fost clar că dl Romașcanu nu se pricepe la nimic din ceea ce e în fișa postului său. Se pricepe însă la tras sfori de partid și din spatele biroului ministerial. Când este deranjat, cetățeanul ministerial se comportă ca ultimul vătaf.
Afectat de criticile la adresa pozițiilor sale publice, inclusiv în chestiunea inventatei monede sponsiane, ministrul s-a gândit să arate cine e stăpân. Și a detașat o directoare – care este și soția unui istoric, intrat în poliția de patrimoniu – dintr-o direcție pentru cultură din Moldova tocmai în Dobrogea. Că doar așa făceau și împărații romani pe vremuri, își exilau criticii pe malurile Pontului Euxin. Să vadă cum e iarna pe meleagurile scitice.