de Ciprian Iftimoaei
Pe la începutul anului, mă pomenesc cu un telefon de la Dan Radu, realizatorul emisiunii „Moldova Economică” difuzată de TVR Iaşi, cofondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” pentru a discuta pe tema disparităţilor sociale şi economice dintre regiunile ţării. Să radiografiezi din punct de vedere statistic disparităţile regionale nu pare o întreprindere prea uşoară, epuizabilă într-o emisiune TV de circa 50 de minute, ci mai degrabă într-un serial documentar.
Realizarea emisiunii a fost precedată de o serie de convorbiri şi întâlniri online în care practic am stabilit indicatorii statistici pe care urma să-i difuzăm. Am pornit de la datele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL runda 2021), am trecut prin toţi indicatorii care descriu resursele de muncă, nivelul de trai al populaţiei (venituri, cheltuieli, câştiguri salariale, PIB per capita), până am ajuns la nivelul investiţiilor străine directe, la nivel naţional şi în profil regional. Am realizat grafice pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), tabele cu proiecţiile realizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), cu datele de la Banca Naţională a României (BNR) şi hărţi pentru reprezentarea vizuală a acestora.
Datele provizorii de la RPL runda 2021 arată că regiunea Nord-Est este cea mai tânără din punct de vedere demografic, populaţia având vârsta medie de 40,8 ani, vârsta medie pe ţară fiind de 42,4 ani, iar cea mai îmbătrânită regiune este Sud-Vest Olteania unde vârsta medie a populaţiei este de 43,7 ani. Toate judeţele au pierdut populaţie în ultimul deceniu, dar în regiunea de Nord-Est avem judeţul Suceava în care populaţia rezidentă a crescut cu 7,7 mii locuitori. În afară de Suceava, la nivel naţional, doar judeţele Ilfov (+153,9 mii locuitori) şi Bistriţa-Năsăud (+9,8 mii locuitori) au câştigat populaţie în perioada intercenzitară (2011-2021).
Dacă vârsta medie a populaţiei regiunii Nord-Est este un atuu comparativ cu alte regiuni, nu la fel de bine se prezintă situaţia privind nivelul de instruire absolvit. La nivel naţional, din totalul populaţiei rezidente, 16% din locuitori au nivel superior. În regiunea de Nord-Est, doar judeţul Iaşi depăşeşte 16%, iar judeţul Vaslui se situează pe locul 42 în ierarhia judeţelor cu 7,2% populaţie cu un nivel superior de educaţie.
De la structura populaţiei rezidente pe niveluri de instruire am trecut la resursele de muncă, care se referă la acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. Din categoria indicatorilor care descriu resursele de muncă, am selectat rata şomajului, rata de ocupare şi numărul mediu de salariaţi pe regiuni. În continuare voi prezenta grafic doar rata de ocupare şi rata şomajului.
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi totalul resurselor de muncă. Potrivit datelor INS, cea mai scăzută rată de ocupare este înregistrată în regiunea de Nord-Est (49,3%), iar cea mai ridicată este în regiunea Bucureşti-Ilfov (88,5%).
Rata şomajului reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre numărul de şomeri înregistraţi şi populaţia activă. Cel mai ridicat nivel al şomajului se înregistrează în regiunea Sud-Vest Oltenia (5,7%), urmat de regiunea Nord-Est (4,2%), nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1%).
Cel mai cunoscut indicator care descrie nivelul de trai (sărăcia sau excluziunea socială) este rata sărăciei relative (pragul de sărăcie) care se stabileşte la nivelul de 60% din valoarea medianei veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În anul 2021, pragul de sărăcie a fost de 14028 lei/ persoană pe un an de zile, ceea ce înseamnă că o persoană era în sărăcie dacă avea un venit mai mic de 1170 lei pe lună. Potrivit datelor INS, în anul 2021, regiunea cu populaţia cea mai săracă din ţară a fost regiunea Nord-Est (35,6% ), urmată de două regiuni care au aceeaşi rată de sărăcie (30,5%) Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia.
Nivelul de trai sau starea de sărăcie este descrisă şi de indicatorul „veniturile toale medii lunare pe gospodărie” care cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei).
Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2022, în termeni nominali, 6668 lei pe gospodărie şi 2662 lei pe persoană. În regiunea Nord-Est se înregistrează cel mai scăzut nivel al veniturilor medii lunare pe o gospodărie (5458 lei/ gospodărie), ceea ce reprezintă 56% din veniturile medii lunare obţinute de o gospodărie din regiunea Bucureşti-Ilfov (9689 lei/ godspodărie). Acest indicator statistic confirmă oarecum faptul că regiunea Nord-Est este cea mai sărăcă din ţară. În continuare, vom prezenta indicatorul dezvoltării economice (PIB per capita) la nivel naţional, în profil regional şi judeţean.
Potrivit CNSP, PIB-ul per capital la nivel naţional estimat pentru anul 2023 este de 16500 Euro/ locuitor, iar pentru regiunea de Nord-Est 10441 de Euro/ locuitor, ceea ce reprezintă în valori relative 63%. În regiunea Nord-Est conduce judeţul Iaşi cu 13326 Euro/ locuitor, ceea ce reprezintă 80,8% din PIB-ul per capita la nivel naţional. Judeţul Vaslui este cel mai puţin dezvoltat economic din regiune cu un 8270 Euro/ locuitor, care înseamnă 45,6% faţă de valoarea acestui indicator la nivel naţional.
Proiecţiile econometrice realizate de CNSP arată că decalajul de dezvoltare dintre regiunea de Nord-Est faţă de media naţională va rămâne neschimbat cel puţin până în anul 2026. Astfel, nivelul PIB per capita din regiunea noastră nu va depăşi 64% din nivelul naţional. Aceeaşi situaţie se va petrece şi cu câştigurile salariale nete. Locuitorii regiunii Nord-Est vor câştiga în medie un salariu net lunar de circa 88,2% din nivelul salariului mediu net lunar la nivel naţional.
Ultimele date furnizate de BNR arată că volumul cel mai ridicat al investiţiilor străine directe (ISD) a fost atras de regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (sold la 31 decembrie 2021 în valoare de 62 694 milioane euro, reprezentând 62,5% din totalul soldului ISD), urmată de regiunea Centru (8 774 milioane euro, 8,7%) şi de regiunea Vest (7 494 milioane euro, 7,5%). În contrast, cele mai scăzute valori ale investiţiilor străine se regăsesc în regiunea Nord-Est (2 969 milioane euro) şi în regiunea Sud-Est Oltenia (1 949 milioane euro).
În finalul emisiunii realizate de Dan Radu şi difuzată pe postul TVR Iaşi (16 februarie 2023, ora 19), am concluzionat că regiunea Nord-Est este cea mai sărăcă din ţară, la concurenţă cu regiunea Sud-Vest Oltenia. Din nefericire, proiecţiile CNSP arată că alocările financiare prin programele guvernamentele, PNRR, POR şi alte surse de finanţare nu vor reduce decalajul socioeconomic dintre regiunea noastră faţă de alte regiuni mai dezvoltate din ţară, în perioada 2023-2026. Singura şansă de depăşire pe termen mediu şi lung a acestor disparităţi regionale cronice o reprezintă realizarea celor două autostrăzi (A8 şi A7), care vor interconecta pe cale rutieră nu numai regiunile istorice ale ţării (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania), ci şi regiunile din Republica Moldova şi Ucraina cu regiunile dezvoltate ale Europei. În regiunea de Nord-Est, sărăcia se combate prin investiţii masive, mai ales în infrastructura de transport!
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
articol apărut în Ziarul de Iași, 20 februarie 2023
