Paradoxul evaluării naţionale în judeţul Iaşi: suntem judeţul cu cele mai multe medii de 10, dar avem şi cea mai slabă promovabilitate din ultimii ani. În timp ce elita şcolară se concentrează în municipiul Iaşi, în topul urban al rezultatelor la evaluarea naţională doar un colegiu din Paşcani reuşeşte să se strecoare printre cele ieşene. În schimb, toţi candidaţii proveniţi de la patru şcoli din mediul rural au obţinut medii sub 5. Iar în municipiul Iaşi alte şcoli şi licee, precum Liceul cu Program Sportiv, sunt comparabile ca rezultate cu cele de la sate.
Candidaţii la examenul de evaluare naţională proveniţi din patru şcoli din mediul rural din Iaşi au eşuat în proporţie de 100%.
- Şcoala gimnazială Crucea (comuna Lungani), cu 22 de candidaţi înscrişi, dintre care trei au absentat, conduce în clasamentul ratărilor, cu toate celelalte 19 medii, ale candidaţilor prezenţi, sub 5. Mai exact, la Crucea, profesorii par să fi pus cruce învăţăturii pe care trebuie să le-o transmită elevilor, în condiţiile în care cea mai mică medie obţinută de un candidat de la această şcoală a fost 2,20, iar cea mai mare 3,85.
- Şcoala Gimnazială Alexeni (comuna Ţibana) a avut şapte candidaţi înscrişi la examen, unul nu s-a prezentat, iar ceilalţi au obţinut medii ale notelor de la examenele de limbă română şi de matematică cuprinse între 2,90 şi 4,32.
- La Zbereni (comuna Cotnari) nu a lipsit niciunul dintre cei şase candidaţi înscrişi la examen, dar nici prezenţa nu i-a ajutat prea mult: notele lor au fost de la 2,72 până la 4,30.
- Şcoala Gimnazială Roşu (comuna Răducăneni) a avut doar patru candidaţi, unul a absentat, trei au reuşit să obţină note între 2,75 şi 4,25. Pe locul al cincilea în topul celor mai slab pregătiţi candidaţi la examenul de evaluare naţională s-a clasat Şcoala Gimnazială Humosu, comuna Sireţel. Din 16 candidaţi, 14 au obţinut medii sub 5, unul a absentat şi cel mai bun candidat a reuşit să obţină o medie a notelor de la matematică şi română de 5,07.
La examenul de evaluare naţională au fost înscrişi 3.536 de candidaţi din mediul rural, dar aproape 9% au absentat. Dintre cei prezenţi, 36% nu au obţinut o medie mai mare sau egală cu 5. De fapt, în 54 de şcoli din mediul rural, cel puţin 50% dintre candidaţi au obţinut medii sub 5. Şcoala Profesională din Stolniceni Prăjescu este un alt exemplu, în care din opt candidaţi unul singur a obţinut medie de trecere (5,55).
De la Buda, la Budăi, elevi din 11 şcoli au obţinut medii generale la examenul de evaluare de maxim 2. Nouă dintre cele mai mici note ale evaluării naţionale din Judeţul Iaşi au fost obţinute de elevi din mediul rural şi două din mediul urban.
Cea mai mică medie din judeţ (1,40) a fost obţinută de un candidat de la Şcoala Gimnazială Buda (Lespezi). Nici sătenii din Glodenii Gândului (Ţibăneşti) nu se pot mândri cu şcoala lor. 64% dintre copiii prezenţi la examen au obţinut medii sub 5, iar cea mai mică medie la Glodenii Gândului a fost de 1,87. În ce priveşte şcolile din mediul urban, cele mai mici medii s-au înregistrat la Şcoala Gimnazială nr. 41 (şcoala din penitenciarul Iaşi) – media 1,95, şi la Şcoala Gimnazială Budăi – oraş Podu Iloaiei – media 2.00.
Au existat însă şi câteva şcoli din mediul rural, 11 în total (reprezentând 6% dintre şcolile din mediul rural), în care toţi candidaţii au reuşit să obţină medii peste 5. Însă pe listele de examen au fost înscrişi puţini candidaţi de la aceste şcoli (113, din care 97 s-au prezentat la examenele de evaluare).
La polul opus, în 76 de şcoli din satele ieşene a existat cel puţin un copil care a obţinut o medie cuprinsă între 9 – 9,95. Însă, în majoritatea cazurilor, acestea sunt nişte excepţii, înconjurate de şiruri nesfârşite de note de 3 şi 4. În mediul rural, candidatul cu cea mai mare medie (9,95) a fost pregătit la Şcoala Gimnazială Iacob Negruzzi, din Trifeşti.
La oraş, nu Iacob, ci Costache Negruzzi e unul dintre liceele de top care şi în acest an au avut candidaţi cu media maximă la evaluarea naţională. Iaşul este în acest an judeţul cu cel mai mare număr de candidaţi care au obţinut media 10, s-a grăbit Inspectoratul Şcolar să anunţe performanţele celor 28 de elevi de la nouă şcoli, toate din municipiul Iaşi (plus 4 elevi, după contestaţii). Două şcoli gimnaziale (Ion Simionescu şi Ştefan Bârsănescu) au ajuns astfel pe lista şcolilor de elită prin performanţele candidaţilor de excepţie, la fel ca Liceul Dimitrie Cantemir care, în mod obişnuit, nu s-ar regăsi în imediata vecinătate a colegiilor Naţional, Racoviţă, Negruzzi, Eminescu sau Informatică.
Deşi lăudabilă performanţa ieşenilor, cei 32 de candidaţi cu medii maxime reprezintă sub 0,5% din totalul de 6.810 candidaţi care au fost prezenţi la examenul de evaluare naţională în judeţul Iaşi. De aceea, în topul realizat de Ziarul de Iaşi am inclus şi numărul mediilor de peste 9 obţinute de şcolile din mediul urban şi am calculat ponderea candidaţilor care au obţinut medii de 9 şi 10 din totalul celor prezenţi la examen, din fiecare şcoală.
Cu 134 de medii între 9-9,99 şi cu trei medii de 10, Colegiul Naţional ocupă primul loc în acest top. Cea mai mică medie obţinută la această şcoală a fost un deloc ruşinos 7,92. Practic, doar cinci elevi ai colegiului Naţional au luat note sub 9.
· Colegiul Emil Racoviţă a fost reprezentat la examenul de evaluare de 95 de candidaţi. 13 dintre aceştia au obţinut medii maxime şi 75 au avut medii între 9 şi 9,99. Cea mai mică medie obţinută aici a fost 7,85.
· La Colegiul Costache Negruzzi, cea mai mică medie a fost 6, dar 125 din cei 159 de candidaţi au avut medii de 9 – 9,99, iar alţii 6 au obţinut medii maxime.
· Liceul de Informatică, la fel ca în fiecare an, completează lista şcolilor de elită din municipiul Iaşi, listă la care se adaugă colegiile Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, liceul Dimitrie Cantemir şi Colegiul Garabet Ibrăileanu, precum şi Liceul Miron Costin.
· Între primele zece şcoli din Iaşi, după rezultatele obţinute în acest an la examenul de evaluare, s-a strecurat şi un liceu din Paşcani, cu rezultate foarte bune, o şcoală de altfel cunoscută pentru rezultatele bune constante: Colegiul Naţional Mihail Sadoveanu.
De fapt, şcolile din urbanul ieşean ar putea fi împărţite în trei categorii: şcolile de elită din învăţământul de stat, şcolile particulare şi restul. Rezultate excepţionale se obţin în primele două categorii. Şcolile particulare din municipiul Iaşi, deşi nu au furnizat niciun candidat cu media 10, au demonstrat că îşi învaţă elevii carte de calitate. La Colegiul Richard Wurmbrand, media cea mai mică a fost 7,87 (comparabilă cu Colegiul Naţional şi Colegiul Racoviţă), iar media cea mai mare a fost 9,82. Din cei 48 de candidaţi, 15 au absentat. La şcolile private, în cele mai multe cazuri numărul absenţelor este dat de situaţiile în care elevii continuă studiile în afara ţării, sau tot în sistem privat, unde rezultatele Evaluării nu contează.
Şcoala Gimnazială Paradis a fost aproape de media maximă, în cazul unuia dintre candidaţi, care a 9,95, iar la Liceul teoretic Varlaam Mitropolitul cea mai mare medie a fost de 9,87. Mediile cele mai mici obţinute de aceste şcoli, între 5,25 – 7,87, reprezintă excepţii, pentru că marea masă a candidaţilor trimişi la examen de la şcolile particulare din municipiul Iaşi a primit note de 8 – 9,95.
La polul opus, la Liceul cu Program Sportiv, 60% dintre elevi au obţinut medii sub 5 la evaluare. Adică 39, din 65 prezenţi. La Şcoala Gimnazială Veronica Micle procentul a fost încă şi mai mare, de 64%, iar la Şcoala Gimnazială Ion Neculce a fost de 67%. Eşec 100% în mediul urban a înregistrat o singură şcoală, (Şcoala nr. 41, din penitenciarul Iaşi) care a avut însă doar trei candidaţi înscrişi la examen. Unul a fost absent, ceilalţi doi au obţinut mediile 1,95 şi 2,17.
Elevii din liceele de elita şi cei de la şcolile particulare reprezintă doar un sfert din totalul candidaţilor prezenţi la examen. Iar sfertul de elită e ancorat în Municipiul Iaşi, în timp ce mediul rural reuşeşte cu greu să-şi trimită copiii către şcoli mai bune.
O recunoaşte, de fapt, şi ISJ Iaşi, care arată în documentul intitulat “Raportul Sintetic privind rezultatele obţinute la evaluarea naţională”, publicat sâmbătă, 1 iulie, pe pagina web a Inspectoratului Şcolar Judeţean. Rezultatele iniţiale, înaintea contestaţiilor, sunt mai slabe decât în ultimii trei ani. De fapt, într-un interval de şase ani (2018 – 2023), doar în 2019 procentul de promovabilitate, înaintea contestaţiilor, a fost mai slab decât acum (77,52% în 2019 faţă de 77,89% în 2023). Iar scăderea a fost mai accentuată la promovarea examenului de limba şi literatura română.
În ce priveşte diferenţele de pregătire a candidaţilor din mediul urban faţă de cel rural, documentul ISJ Iaşi arată că: „La nivelul general al promovării, diferenţa procentuală dintre cele două medii de rezidenţă rămâne, încă, deosebit de accentuată, chiar şi în condiţiile ameliorării ecartului procentual dintre disciplinele de examen, fiind determinată de un complex de factori, între care profilul socio-economic al populaţiei rurale, nivelul de educaţie al populaţiei, implicarea comunităţilor şi a familiilor care aparţin acestora în actul educaţiei, nivelul de pregătire al personalului didactic, cultura organizaţională a şcolilor, calitatea managementului unităţilor şcolare şi, nu în ultimul rând, calitatea infrastructurii şcolare, joacă un rol esenţial”.
Câteva rânduri mai jos, autorii documentului notează optimist în capitolul “Monitorizarea progresului şcolar”: “Pe baza rezultatelor obţinute la examenul de Evaluare Naţională în sesiunea 2023, putem aprecia că programele de pregătire a elevilor au fost concepute realist şi riguros de profesorii ieşeni, vizând, în funcţie de nivelul identificat, competenţele asociate pragului minim / mediu / maxim de promovare. Au venit în sprijinul acestui demers diferitele programe derulate în mediul rural cu finanţare europeană, dar şi iniţiative precum concursul CampioMate, extins la nivel naţional”.
Înainte de a ne asuma, ca ieşeni, succesul celor 32 de elevi cu medii maxime, ar trebui să ne mai gândim şi la… citește mai mult AICI
articol de Cristina Petrache, Ziarul de Iași, 24 iulie 2023
