Discursul lui Călin Georgescu este inspirat din retorica legionară, dar și din propaganda național-comunistă a regimului Ceaușescu, spune socio-lingvistul Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie „Al. Philippide” al Academiei Române. *Acest interviu a fost realizat înainte ca CCR să anuleze alegerile prezidențiale din România.
„Neam”, „credință”, „ Hristos”, „luptă”, „jertfă”, „țară”, „națiune”. Dacă ai urmărit campania electorală din România din ultimele zile – în special după primul tur al alegerilor prezidențiale – este imposibil să nu fi auzit în mod repetat aceste cuvinte. Ele au des folosite de candidatul filorus Călin Georgescu, cel care a sedus milioane de român prin discursuri filmate în sufrageria proprie și transmise pe rețelele sociale.
Cine mai folosea frecvent, în cuvântările sale, aceste cuvinte? „Corneliu Zelea Codreanu”, liderul fascist al Mișcării Legionare din perioada interbelică, spune sociolingvistul român Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie „Al. Philippide” Academia Română Filiala Iași. Acesta a realizat pentru Europa Liberă o analiză a discursului și cuvintelor folosite de candidatul Călin Georgescu în campania electorală din toamna lui 2024, dar și înainte de aceasta.
„Dacă legionarii lui Codreanu aveau nevoie să se deplaseze fizic la adunările lor ritual-propagandistice, astăzi cohorte de naivi și de dezamăgiți sunt depistați și serviți în propria sufragerie de algoritmii mass media, rețelele de socializare permițând distribuirea rapidă și ieftină a mesajelor populiste și extremiste”, atrage atenția Alexandru Cohal.
Politicianul Călin Georgescu nu s-a inspirat doar din fascistul Corneliu Zelea Codreanu, spune specialistul, ci și din dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Aflat la conducerea României între 1965 și 1989, el a fost al doilea lider comunist al țării, după Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965), instalat de Stalin/URSS după ce trupele sovietice au ocupat România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, au îndepărtat regimului democratic constituțional la care revenise regele Mihai I după 23 august 1944 și au impus dictatura comunistă.
În condițiile în care, în anii ’80, regimului comuniste din țările vecine se reformau, Nicolae Ceaușescu s-a folosit de istorici, scriitori și experți în propagandă ca să creeze românilor sentimentul că sunt înconjurați de dușmani. Cum accesul la informație independentă era interzis sau puternic cenzurat, el putea apărea ca salvator, apărător și aducător de pace în România și în alte locuri.
„«Pacea» are o frecvență ridicată, amintind atât de izolaționismul și imparțialitatea propovăduită de Ceaușescu pe linie de politică internațională («pacea între popoare», «neamestecul în treburile interne» etc.)”
Europa Liberă: Cum ați cataloga discursul pe care candidatul Călin Georgescu îl folosește în campania electorală din noiembrie-decembrie 2024?
Alexandru Cohal: Discursul candidatului Călin Georgescu se încadrează în retorica extremei drepte europene, cu nuanțele locale, românești, recuperate din lexicul legionar, și din propaganda național-comunistă.
Totuși, este folositor pentru o mai bună înțelegere a ascensiunii lui Călin Georgescu și a lui George Simion, liderul AUR, să legăm discursul lor public din ultimii ani de discursul aripilor conservatoare din partidele de rit vechi de la noi, recognoscibil chiar și astăzi la cei mai vocali lideri ai PSD și PNL. Dacă facem această analiză, ceva mai largă, putem concluziona că Georgescu, identificabil de cei mai mulți ca pericolul major la adresa parcursului democratic al României, nu este decât un vârf al unui curent extremist și dictatorial, dar că ideile sale au rădăcini adânci în istoria noastră recentă și sunt prezente nu numai în partide, ci și în alte instituții, ca și în mintea și gândirea oamenilor de pe stradă.
Georgescu este ultimul și cel mai vizibil personaj dintr-o galerie de „patrioți” populiști care, dincolo de culoarea politică, au adoptat o perspectivă a excepționalismul românesc, vehiculat printr-un limbaj al misticismului naționalist. (Excepționalismul românesc a prosperat și în vremea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în anii ’80. Ca să se distanțeze de reformele de la Moscova, Ceaușescu avea nevoie să dea comunismului o tentă națională ca să poată rămâne la putere fără să permită nici transparența, nici o economie mai permisivă, cum hotărâse Mihail Gorbaciov la Kremlin. Istoricii arondați regimului comunist au apelat inclusiv la atitudinile legionare de preamărire a trecutului și a sacrificiului pentru țară n.r.).
Europa Liberă: De ce credeți că acest tip de discurs este seducător pentru o categorie atât de largă a populației?
Alexandru Cohal: Discursul candidatului Călin Georgescu este un discurs de extremă dreaptă care de ceva vreme este foarte prezent în multe țări din Europa și în SUA. Azi, avem condițiile, favorizate de alegerile democratice, ca ele să se exprime cu mai mare intensitate și în România, o Românie care are în Parlamentul actual un partid ca AUR, care a ajuns acolo tot pe același curent suveranist.
Cauzele ascensiunii acestor personaje providențiale la vârful societății și a coagulării lor politice sunt cunoscute. Avem de-a face nu numai în România cu un amestec de insecurități economice, tensiuni sociale și influențe internaționale care cauzează o lipsă majoră de încredere în instituții și în politicienii tradiționali. Acest curent a prins contur în timpul crizei financiare din anii 2008-2010 și care și-a acutizat efectele economice în timpul pandemiei COVID-19. CITEȘTE mai mult AICI
articol de Ionuț Benea, Europa Liberă România, 7 decembrie 2024
