Migrația modelează demografia Europei de Est și influențează scena politică, arată rezultatele ultimelor rânduri de alegeri în unele țări din regiune. Dacă România se confruntă cu un exod masiv al tinerilor, cu impact asupra comportamentului electoral și al mobilizării politice, o țară înregistrează pentru prima dată în decenii un fenomen invers – mai mulți bulgari se întorc decât emigrează.
- Cercetătoarea Sorina Soare spune pentru HotNews.ro că diaspora românească joacă un rol esențial în alegeri, iar partidele politice încearcă să o mobilizeze, uneori construindu-și structuri chiar în afara țării.
- Cea mai amplă serie de articole care reflectă viețile și poveștile românilor din diaspora poate fi citită aici.
- În același timp, țări precum Lituania reușesc să atragă o parte din cetățenii lor înapoi, în timp ce Republica Cehă devine o destinație importantă pentru imigrație, inclusiv pentru refugiații ucraineni, ceea ce a generat dezbateri politice intense.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Adelina Mărăcine (HotNews.ro), Radoslav Alexandrov (Mediapool.bg, Bulgaria), Matěj Moravanský (Deník Referendum, Cehia), Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania).
Românii continuă să emigreze în număr mare, principalele motive fiind nivelul scăzut al salariilor, oportunitățile mai bune de angajare și condițiile de trai mai atractive din Occident, tendințe observate în Bulgaria, Cehia și Lituania., arată datele unui studiu realizat de fundația germană Friedrich Ebert anul trecut.
Spre deosebire de români însă, bulgarii încep să se întoarcă acasă, motivați de îmbunătățirea condițiilor de viață și stagnarea economică din Europa de Vest, în timp ce cehii și lituanienii continuă să opteze pentru migrarea sezonieră sau permanentă, atrași de salariile mai mari din Germania, Austria și alte țări vest-europene.
Totuși, un factor comun între aceste state este impactul migrației asupra forței de muncă calificate, care creează provocări economice și sociale în regiunile de origine.
Salariile mici îi forțează pe români să plece din țară
În România, principalele motive pentru emigrare sunt salariile mici, percepția corupției și dorința de a accesa oportunități mai bune de educație sau perfecționare profesională.
Aceste motive se reflectă în sondajele recente, care arată că aproape jumătate dintre români ar emigra dacă ar avea ocazia. Conform studiului citat mai sus, mai mult de jumătate dintre tinerii români și-au exprimat dorința de a pleca în străinătate pentru cel puțin șase luni. Studiul face parte dintr-o analiză mai amplă, care include țări din sud-estul Europei, și scoate în evidență principalele motive economice și sociale care determină această tendință.
Potrivit studiului citat, motivele principale ale românilor pentru emigrare sunt:
- Îmbunătățirea nivelului de trai: 26% dintre tineri consideră că plecarea în străinătate le poate oferi un standard de viață mai ridicat decât cel pe care îl au în România.
- Salarii mai mari: 24% dintre respondenți sunt motivați de perspectivele unor venituri semnificativ mai mari, care le pot oferi stabilitate financiară și oportunități mai bune pentru viitor.
- Oportunități mai bune de angajare: 9% dintre tineri menționează că plecarea le-ar permite să acceseze locuri de muncă mai avantajoase, fie din perspectiva domeniului de interes, fie din punct de vedere al condițiilor de muncă.
Alte aspecte menționate în studiu sunt:
- Dorința de a explora noi culturi și de a trăi experiențe internaționale;
- Nemulțumiri față de probleme din România, precum corupția și inegalitățile sociale;
- Lipsa încrederii în sistemele publice (educație, sănătate, pensii), care alimentează dorința de a se stabili într-o țară cu o infrastructură socială mai bine dezvoltată.
În plus, studiul citat subliniază că această intenție de emigrare nu este un fenomen izolat, fiind întâlnită și în alte țări din sud-estul Europei, dar procentul ridicat al tinerilor români care iau în considerare plecarea este remarcabil. Totodată, datele reflectă o nevoie profundă de schimbare în contextul economic și social al țării, pentru a reduce migrația tinerilor calificați.
Migrația românilor influențează și scena politică
Cercetătoarea Sorina Soare, lector universitar în Științe Politice Comparate la Universitatea din Florența, explică pentru Hotnews cum migrația românilor influențează scena politică – atât prin voturile exprimate în alegeri, cât și prin transferul de valori și practici politice către cei rămași în țară.
Inițial, explică Soare, diaspora era percepută ca o alternativă democratică la regimul post-comunist, iar votul cetățenilor din străinătate a devenit decisiv în competițiile electorale, cum s-a văzut în 2009 sau ulterior, la ascensiunea unor partide precum USR, AUR sau SOS.
„Dacă în perioada anilor ’90 și începutul anilor 2000 comunitatea românilor din străinătate era activă mai ales la nivel economic, cultural și social, nu era încă un actor electoral major; abia după 2008 aceasta a devenit un bazin electoral important.
În paralel trebuie notat că statul român investește din ce în ce mai mult în așa-zisele politici diasporice. Totuși, este important să separăm politicile pentru comunitățile de coetnici din jurul României de cele destinate cetățenilor nerezidenți, în mare parte migranți. Aceste comunități sunt extrem de eterogene: unele s-au format în urma unor valuri de migrație de lungă durată în timpul comunismului, altele în anii 1990, diferite de cele din anii 2000 sau de cele mai recente. Ele diferă ca durată, destinații privilegiate sau traiectorie de integrare. Această complexitate explică și de ce nu există un comportament electoral unitar. Știm însă că aceste comunități au fost decisive în anumite alegeri, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din 2009, când voturile românilor din străinătate au contribuit la victoria lui Traian Băsescu în turul al doilea de scrutin”, spune aceasta.
În plus, cercetătoarea arată că statul român încearcă să mențină o legătură cu diaspora prin politici diasporice și infrastructură electorală, dar aceste eforturi sunt insuficiente și uneori prost gestionate.
Partidele politice încearcă să mobilizeze diaspora, însă relația este ambiguă, comunitățile din străinătate fiind adesea dezamăgite de clasa politică, crede aceasta.
În plus, Sorina Soare subliniază că… Citește continuarea AICI
articol de Adelina Mărăcine, HotNews.ro, 8 februarie 2025
FOTO: Hotnews – Patrick Pleul / DPA / Profimedia
