Implică-te

Arhive

Tele M Iași / Momentul adevărului pentru A8

Emisiunea „Linia întâi”, de la TeleM, realizată jurnalistul Florin Ghețău, l-a avut ca invitat joi, 12 februarie, pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. Discuția a atins tema autostrăzilor Moldovei, pornind de la recenta scrisoare deschisă a MDM, dar și alte subiecte de interes precum situația politică internă, reformele clamate de putere și torpilate tot de acolo sau din opoziție.

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei cere respectarea termenelor pentru construirea autostrăzilor strategice A8 și A7

După toate sincopele înregistrate pe A8 și A7, după toate promisiunile neonorate, inclusiv acte normative asumate, dar nepuse în aplicare (vezi legea 291/2018), după pierderea unor finanțări din PNRR, cerem seriozitate și onorarea promisiunilor, a angajamentelor asumate de autoritățile române. Regiunea Moldovei – și odată cu ea întreaga Românie – are nevoie de aceste autostrăzi pentru ieșirea din izolare, pentru dezvoltare și pentru apărare.

SCRISOARE DESCHISĂ: Peste 30 de organizații civice, printre care Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, cer COMPETIȚIE REALĂ LA ȘEFIA PARCHETELOR

Noi, organizațiile civice, grupurile și inițiativele semnatare, în exercitarea dreptului legitim al societății civile de a veghea la respectarea statului de drept și având în vedere importanța fundamentală a independenței justiției, ne adresăm public magistraților, autorităților statului și Președintelui României în contextul procedurii de selecție pentru funcțiile de:

Ziua cea mai lungă

Unirea se va împlini când regiunea Moldova va fi tratată în mod egal cu celelalte regiuni ale României, când se va dezvolta, când locuitorii săi nu vor mai fi forțați să o părăsească în masă din cauza sărăcirii la care politica statului centralist o supune, spuneam noi.

Contributors.ro / Bătălia pentru 24 ianuarie

Această sărbătoare națională este confiscată de oficialități, respectiv de opoziția politică extremistă. Momentul fondator al României este numai bun de pus în vitrina propriilor interese politice. Pare că nimeni din politică și administrație nu se gândește la posibilitatea de a-i da un aer mai respirabil, solemn și integrator. Pentru aceasta este nevoie de un alt imaginar istoric și politic, de o redefinire a raporturilor dintre oficiali și cetățeni, a locului și rolului instituțiilor și societății, de regândirea contractului social.

Asociațiile civice la ceremoniile de Ziua Unirii Principatelor de la Iași

Membrii asociațiilor civiceMișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Reset și Împreună pentru A8 s-au aflat sâmbătă, în Piața Unirii din Iași, la manifestările de la 24 Ianuarie prilejuite de aniversarea a 167 de ani de la Unirea Principatelor, cu bannere și pancarte în favoarea dezvoltării regiunii, a demarării cu prioritate a autostrăzii A8, pentru o societate democratică și pentru justiție etc.

„Imperativ” cu Ioana Soreanu, Radio Iași / 24 Ianuarie, cu „statul în prim plan și cetățenii după garduri”

Emisiunea „Imperativ” de la Radio Iaşi, a găzduit vineri, 23 ianuarie, o dezbatere despre sărbătoarea de la 24 Ianuarie, când se împlinesc 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, semnificația pe care o are, modul în care este marcată, felul în care este reflectată. Invitații realizatoarei Ioana Soreanu au fost istoricul Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, și jurnalistul Catalin Hopulele, redactor-șef la Ziarul de Iași.

CĂTRE UN MODEL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI (III): Fiscalitate regională

Instrumentele fiscale, ca și măsurile economice, trebuie să fie adaptate structurilor administrative descentralizate. Descentralizarea fiscală implică transfer de competențe și resurse de la nivel central la cel regional, în regiuni politic-administrative cu autonomie bugetară astfel încât să poată atrage investiții și să gestioneze resurse; de aceea este cu atât mai necesar ca regiunile să fie dotate cu capacitate administrativă solidă.

ReporterIS / Iași – Perdantul Istoric al României: ne-am decuplat de Cluj, Timiș, Brașov pentru că avem industria la sub 12% din PIB. Iașul e sub media pe țară, fără perspective / ANALIZĂ EXCLUSIV

Iașul nu reușește să recupereze decalajul economic față de Cluj, Timișoara sau București și riscă să se stabilizeze pentru următorii ani sub media națională. Orașe precum Brașov, Constanța sau Oradea încep să se distanțeze de Iași și să se stabilească în următoarea „grupă” economică, din care noi nu vom mai face parte.

Dezbatere la Clubul Conservator Iași / Reforma administrativ-teritorială și coeziunea comunitară: o poveste fără sfârșit

Luni, 27 octombrie 2025, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a fost invitată la Clubul Conservator din Iași, pentru o dezbatere pe tema reformei administrativ-teritoriale a României. Inițiativa discuției a aparținut nu întâmplător Clubului, întrucât, așa cum au amintit gazdele, conservatorismul clasic valorizează conceptul subsidiarității. Punctul de plecare l-a constituit așadar o idee simplă, aceea că reforma statului, care, prin importanța sa suscită multă emoție în societate, are nevoie de cât mai multe perspective articulate asupra vieții sociale, economice și politice a României.

Contributors.ro / Flatarea anestezică

Iată că a venit vremea ca N. Dan, noul președinte al României, să-i laude pe moldoveni cât sunt de culți, de buni, de importanți. Aflat vineri în vizită la Iași, N. Dan a spus în esență lucruri corecte: Iașul cultural, Iașul academic, Iașul antibiotic; problema e că vorbele sale s-au înscris în lungul șir al ‘gesturilor fără conținut’ al politicii dâmbovițene față de regiunea noastră.

CĂTRE UN MODEL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI (II): Dezvoltarea regională. Două abordări

În România există încă incertitudini cu privire la alegerea dintre politica de dezvoltare regională (care își propune să asigure finanțarea/alocarea adecvată a resurselor și stabilirea priorităților pentru dezvoltarea socio-economică) și regionalizare (cu scopul de a descentraliza/deconcentra la nivel regional elaborarea politicilor și furnizarea de servicii). Fiind un proces specific contextului, nu există un proces sau o metodă universal valabilă; indiferent de abordare, dezvoltarea regională trebuie să aibă ca scop diminuarea dezechilibrelor economice și sociale dintre regiuni. Afectată de dificultatea de a întreprinde reforme de echilibrare a nevoilor interne, de politicile UE și lipsa de capacitate, dezvoltarea regională este împiedicată și de indecizia guvernelor de a întreprinde doar o reformă de dezvoltare socio-economică sau și o reformă administrativă structurală.

Punctul pe știri, PODCAST cu Magda Grădinaru, invitat Dorin Dobrincu: Memoria pădurii de molizi

Invitat la podcastul „Punctul pe știri cu Magda Grădinaru”, difuzat Rockfm.ro, la o discuție despre masacrul de la Fântâna Albă, din Bucovina de Nord, de la 1 aprilie 1941, temă readusă în actualitate de recentul film „Pădurea de molizi” al lui Tudor Giurgiu, istoricul Dorin Dobrincu, președinte al Asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, a vorbit și despre vulnerabilitatea actuală a statului român în fața intruziunilor externe și despre apărarea estului României, a Moldovei, la granița de la Prut, și nu la Poarta Focșaniului.

RFI România: Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită renunțarea la conceptul apărării la Poarta Focșaniului (interviu)

sursa: wikipedia.org via newstrategycenter.ro

Noi solicităm renunțarea la acest concept al Porții Focșaniului, care pur și simplu rostogolit în spațiul public nu face decât să întărească sentimentul de abandon al unei mari părți din populația României și mă refer în special la populația din regiunea Moldovei. Cerem în mod explicit întărirea militară a Moldovei și asta se poate face prin sporirea prezenței armatei României în regiune.

Dorin Dobrincu la TVR Iași: Focalizarea pe Poarta Focșaniului arată că abandonezi apărarea Moldovei dintre Carpați și Prut

O dezbatere de o oră pe tema strategiei de apărare a României în actualul context geopolitic a putut fi urmărită miercuri de la ora 16, la TVR Iași și TVR 3, în cadrul emisiunii Forum Economic. Realizatorul Iulian Leca l-a avut ca invitat pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, care a expus pe larg motivele ce au determinat recent organizația să adreseze autorităților o scrisoare deschisă referitoare la controversata strategie de apărare a României la Poarta Focșaniului și la neglijarea regiunii Moldova din punct de vedere militar.

RFI România / Controversa „Porții Focșaniului”. Strategia Armatei Române nu presupune abandonarea niciunei părți din teritoriu (Interviu)

Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea unei părți din teritoriu! Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a trimis o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și șefului Armatei în care semnalează chiar declarațiile făcute de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, potrivit cărora „Poarta Focșanilor” este „o vulnerabilitate”. „Acest coridor nu ar trebui sa fie prima linie de apărare, apărarea începe mult mai în est, la frontieră, pe linia Prutului”, consideră activiștii civici. Iar la graniță, spune președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, nu este nici măcar un bocanc de soldat NATO.  

Scrisoare deschisă: Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea la porți interioare

Operaționalizarea Porții, adică adoptarea acesteia ca scenariu principal de apărare a estului țării, discutat de Armata României, reprezintă o eroare convenabilă Rusiei. Un asemenea accent transmite disponibilitatea României de a nu se angaja, încă de la Prut, cu toate resursele. Atragem atenția asupra unei realități dureroase pentru noi: focalizarea pe zona Focșani evidențiază că Bucureștiul nu consideră apărarea regiunii Moldova o chestiune existențială pentru statul român.

CĂTRE UN MODEL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI (I): România asimetrică. Regiunile în capcana centralismului

O absență majoră din dezbaterea despre regionalizare, ca parte a unei reforme administrativ-teritoriale, e necesitatea stabilirii unor criterii ale regionării teritoriale altele decât criteriul etnic sau cel al chiversnisirii banului public. Aceste criterii sunt: dezvoltarea social-economică în timp a regiunilor – inclusiv prin discriminarea lor pozitivă – , apoi coerența cultural-istorică a unor regiuni, respectiv relația dintre cele două criterii. În cele ce urmează ne vom concentra asupra primului.

Devino membru MDM