La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă publicarea unei lucrări îndelung aşteptate, intens pregătite, ce va fi lansată în curând, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022.
Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.
Din cuprins: „Regiuni, regionalism și regionalizare în istoria României” de Dorin Dobrincu, „Autonomia locală şi reforma administrativă. Repere constituționale” de Marius Balan, „Autonomia teritorială în Europa – o analiză comparativă a dimensiunilor politice, juridice și instituționale” de Sergiu Constantin, „Regionalizarea în România. Obstacole, provocări, oportunități” de Dragoș Dragoman, „Modele economice în teritoriile aparținând regiunii istorice Moldova. O analiză din perspectivă economică a cauzelor inegalităților în dezvoltarea regională” de Mihai Talmaciu, „Teritoriu, teritorialitate și reforma administrativă. Relevanța scărilor geografice” de George Ţurcănaşu, „Patrimoniul cultural imaterial moldovenesc – de la comunitatea locală la identitatea regională?” de Ioana Repciuc, „Schimbare și stabilitate în valorile locuitorilor Moldovei: 2005 vs 2017” de Barbu Mateescu, „Româna regională: vorbirea moldovenească din perspectivă sociolingvistică” de Alexandru L. Cohal, „Zona tampon a României într-un conflict cu Rusia: Moldova în capcana de la Poarta Focșanilor” de Mihai Chiper. (Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România.)
„Dezbaterile din ultimele decenii asupra înțelesului regionalizării au condus la un sentiment de neliniște în rândul cetățenilor, în majoritatea lor captivi modelului de gestiune centralizată a teritoriului, ca şi cum apariția şi (re)teritorializarea regiunilor istorice ar netezi calea unei centrifuge ce ar culmina cu un eșec al națiunii. Regionalizarea n-ar trebui să poarte o asemenea încărcătură negativă, căci apariția nivelului administrativ regional ar introduce două dimensiuni noi guvernanței teritoriale – una ce ţine de echitate şi o alta de etica teritorială. Din perspectiva echității, regionalizarea va crea suportul necesar evoluţiei într-o structură supranațională, precum UE, către o Europă a regiunilor. Din unghiul eticii societale, regionalizarea va permite o mai bună guvernanță a României, bazată pe principiul subsidiarității şi a unei sporite responsabilizări a actului de guvernare.” (coperta IV)
La mulţi ani României și cetățenilor ei!