Guvernului României,
Domnului Prim-ministru Nicolae Ciucă,
Societatea civilă din România a demonstrat determinare, eficacitate şi deosebit simț comunitar în înfruntarea primelor două săptămâni ale crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina. Meritele acesteia sunt incontestabile. Cetățenii neafiliați cât şi grupurile civice, ONG-urile cu relevanță socială, cele specializate în crearea de politici comunitare şi naționale, cele de tip Watch-dog, toți acești actori civici au atins la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie 2022 un nou nivel de maturitate, la capătul unui parcurs ascendent ce a devenit relevant pentru drumul către modernizare şi democratizare a României, devenit vizibil atât în țară cât şi în comunitățile românești din afara României, un parcurs început acum mai bine de șapte ani.
Exodul ucrainenilor a găsit instituțiile statului, cele locale şi județene, dar mai ales cele centrale, insuficient pregătite pentru a gestiona fluxurile mari de persoane care fug din calea războiului. Totodată, experienţa internațională arată că şi statele cu instituţii consolidate şi cu experienţă în gestionarea dezastrelor întâmpină dificultăţi în cazuri extreme precum cel ucrainean.
În gestionarea vămilor din nordul, nord-estul, estul şi sud-estul României, societatea civilă, catalizată de ONG-uri, a reușit rezolvarea unor probleme generale şi punctuale de logistică, legalitate, informare, cure medicale şi psihologice, transport, cazare etc. prin acțiuni de voluntariat, coordonare şi colaborare foarte bune, de cele mai multe ori exemplare prin rapiditate şi eficacitate în favoarea beneficiarilor sutelor de mii de victime ale războiului din Ucraina.
Societatea civilă, mediul antreprenorial şi ONG-urile au arătat aderența la valorile europene, ale păcii şi ale solidarității, manifestând fără rezerve loialitatea faţă de statul român, faţă de care au demonstrat deschis capacitatea unui parteneriat matur şi angajat pe termen lung.
Modelul de parteneriat România – UNHCR, care începe să producă efecte pozitive în gestionarea fluxului refugiaților în hub-ul Vama Siret-Suceava, întârzie să fie aplicat în celelalte vămi; cadrul normativ european prin care victimele de război ucrainene au statutul juridic de „protejaţi temporar” întârzie să producă o legislație specifică care să permită operatorilor accesul la resurse şi să garanteze beneficiarilor o ședere în România conformă cu acest statut.
În zilele și săptămânile următoare ne așteptăm la un val uriaș de refugiați; gestionarea refugiaţilor ce se vor sedentariza în ţara noastră va implica gestionarea unor probleme şi mai complexe. Pentru a reuși să continuăm a face față provocărilor actuale şi a celor viitoare în gestionarea crizei umanitare ucrainene, dată fiind relevanța socială a actorilor civici ne-instituționali în gestionarea fluxurilor victimelor de război de pe teritoriul ţării noastre, noi, semnatarii acestei scrisori deschise, facem următorul apel:
1. Este necesară coordonarea la nivel regional a răspunsului la criza umanitară ucraineană din ţara noastră. Problemele de gestionare a fluxurilor de refugiaţi se pot rezolva mai eficient privite la nivel regional decât la nivelul fiecărui judeţ în parte, cu precădere în Regiunea Moldova, care deţine cele mai multe puncte de frontieră prin care intră victimele războiului din Ucraina. Judeţe sau regiuni întregi ale României trebuie să deruleze programe coerente şi coezive atât ca răspuns la problemele specifice ale refugiaţilor cât şi ca rezolvare a problemelor pe care prezenţa ucraineană pe termen mediu-lung le vor produce în teritoriu.
2. Este necesară prevederea unui cadru legal pentru a garanta sustenabilitatea comunităților-suport şi a familiilor-suport, care, asemeni taberelor de refugiaţi, îndeplinesc funcţia socio-culturală de găzduire şi integrare a cetăţenilor ucraineni în România. Astfel, comunităţile şi familiile implicate în susţinerea şi ospitarea refugiaţilor pe termen mediu-lung trebuie susţinute de instituţii prin expertiză psihologică, lingvistică cât şi prin ajutoare financiare şi de logistică directe în raport cu efortul lor economic şi social.
11 martie 2022
Adeziunile la acest Apel se pot face completând formularul de mai jos cu numele dvs. / al asociaţiei dvs. / al grupului civic din care faceţi parte. Persoanele ne-afiliate sunt binevenite. Pe măsură ce vă veţi înscrie vom adăuga numele dvs. la lista cosemnatarilor.
https://forms.gle/iPumbDVU1xtp5A3h6
Iniţiator:
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Cosemnatari:
Reset
Asociatia GRUP CIVIC Botosani
VOLUNTARI IN EUROPA
Împreună pentru A8
Iasi.Travel
Inițiativa România
CIVICA
Rezist Milano
Asociatia Harmony and Hope Iași
Otilia Hedeșan, Prof. Dr.
Eduard Antoniu, Programator
Mihai Demetriade, Istoric
Cusutura Daria Stefana, Elev
Cusutura Malina, Student
Lia Alexandra Croitoru, Expert în implementare
Betina Prisecaru, Asistent social
Sîrbu Alina, Psiholog
Donisă Mihai, Administrator
Coroi Dumitrita Corina, Muncitor
Ciubotariu Constantin Alin, Zugrav
Daniela Toma, Bucătar
Sanda Foamete, Activist civic
Asociatia Green School
Camelia Radu, Jurnalist
Asociația Scut Botoșănean
Croitoru Daniel Toader, Editor
Andrei R Ciuhodaru, Arhitect
Asociația Rediu lui Tătar
Asociația „dream IS”
Ioana Luncan, Freelance IT
Alexandru Sava, Cercetator
Radu Denisa Elena, Administrator baze de date
Vrânceni alături de Ucrainieni – Вранча з українцями
Melenciuc Raluca, Biolog
Georgiana Popa, Famacist
Cozariuciuc Radu-Andrei, Inginer
Andreea Nicolau, Project manager
Ionela Makkai, Tehnolog
Marius Popescu, Broker asigurari
Apelul a apărut și în Monitorul de Botoșani, pe 11 martie 2022.
