Starea aeroporturilor moldovene
Aeroporturile moldovene au avut o evoluţie specifică în ultimii ani. Deşi au fost la fel de afectate de pandemie, ca şi celelalte aeroporturi româneşti (780 mii pasageri în 2020, faţă de 2,207 mil. în 2019), conflictul din Ucraina a produs o creştere spectaculoasă a traficului, la 2,859 mil. în 2022 (un trafic cu 30% mai mare decât cel prepandemic), aeroporturile din Iaşi şi din Suceava devenind o interfaţă între zona afectată de conflict şi restul lumii.
Ministrul Dezvoltării la TVR Iași: Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să înceapă acum (VIDEO)
Promisiunile guvernanților pentru pensionari și reformele, incluzând aici reorganizarea administrativ-teritorială, pe care statul ar trebui să le facă pentru a evita criza economică profundă spre care pare că se îndreaptă au fost temele emisiunii „Forum economic” difuzate miercuri, 15 noiembrie, la TVR Iași și TVR3.
Dorin Dobrincu, invitat al emisiunii „Politica la Iași” (VIDEO)
Președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, a participat în seara de vineri, 10 noiembrie, la emisiunea „Politica la Iași”, realizată de Lucian Dîrdală și difuzată la postul de televiziune local Iași TV Life.
Cât de expus e Iaşul la o criză economică globală? (II)
Dacă plecăm de la premisa formulată de antreprenorul ieşean Traian Luca, potrivit căruia outsourcingul în IT reprezintă domenii susceptibile la delocalizare într-o periodă de criză, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragilă a structurii economice naţionale. Schiţarea contextului naţional şi regional european în care evoluează domeniile IT&Outsourcing ale Iaşului e utilă înţelegerii atât a maturităţii acestora, cât şi a gradului de expunere la evoluţia pieţei globale a noii economii locale.
economedia.ro / START pentru aprobarea în Guvern a secțiunii de munte din Autostrada Unirii (A8): 6 miliarde de euro pentru loturile dintre Miercurea Nirajului și Leghin (159 km)
Secțiunea de munte a A8 Miercurea Nirajului (jud. Mureș) – Leghin (jud. Neamț) are o lungime de 159 kilometri, un cost estimat de 32 miliarde lei (peste 6 miliarde de euro), iar termenul de execuție este de 54 de luni
Ziarul de Iași / Cum mai deosebeşti un pesedist de un penelist
PSD şi PNL şi-au tot împrumutat genele în ultimele două decenii că au ajuns să semene leit, ca doi fraţi gemeni. Diferenţele din cele două partide ţin de stilistică. La întrebarea cum mai deosebeşti astăzi un pesedişt de un penelist, cel mai bun răspuns (involuntar) l-a oferit europarlamentarul PNL Rareş Bogdan. Liberalii sunt oamenii bogaţi care îşi permit pantofi de 1.500 de euro, dar uneori ezită să-i poarte, social-democraţii sunt oamenii bogaţi care îşi permit pantofi de 1.500 de euro şi-s mândrii să-i poarte.
Monitorul de Botoșani / Cum a ajuns un heliport din expresia neputinței în evenimentul anului la Botoșani
Grandoarea inaugurării e disproporționată nu doar comparativ cu obiectivul în sine, ci și cu povestea construirii heliportului, care este emblematică pentru funcționarea statului român. Sau mai degrabă nefuncționarea acestuia.
Curs de Guvernare / Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale. Reforma administrativă: ”Niciodată”
În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.
Terenuri în pantă
A8 e o autostrada pentru bunăstare, dar şi una strategică la nivel continental, Moldova, Republica Moldova, dar şi zona ucraineană din nordul Mării Negre având pe acest vector cea mai scurtă cale către toate facilităţile economice şi infrastructurale ale UE.
Republica.ro / Feudalismul în republica morții
Și baronii de ieri, și cei de azi sunt rezultatul sistemului nostru politic, administrativ și social. O extinsă rețea de complicități a făcut posibilă apariția și reproducerea acestor carnasieri ai scenei publice. Ei nu ar exista fără relațiile pe orizontală și pe verticală.
Între populism și „Vrem capul lui Moțoc!” – editorial de Cătălin MORARU, redactor șef „Monitorul de Botoșani”
Reacția furioasă (și impresionantă prin solidaritatea ei) a oamenilor din Botoșani și chiar din restul țării demonstrează că am ajuns la un moment de cotitură, care arată colapsul aproape complet al capacității de reacție administrativă în țara noastră. Am ajuns până la urmă, după atâția ani de contraselecție în politică, la un nivel de nepricepere absolut de speriat la toate nivelurile.
Monitorul de Botoșani / Tragedia Alexandrei scoate botoşănenii în stradă
O tânără de 25 de ani, cu probleme cauzate de o sarcină, ignorată ore în șir după internare de personalul medical care ar fi trebuit să o îngrijească, a murit vineri dimineață la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani. Potrivit raportului preliminar al Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, Alexandra Ivanov, mamă a 3 copii, care […]
Despre noua dinamică office a Iaşului (III)
Dezvoltarea economică a oraşului se datorează într-o manieră considerabilă domeniilor IT&Outsourcing, absenţa pe termen lung a livrărilor de clădiri de birouri ar afecta economia locală într-o asemenea măsură încât putem deveni martorii unui veritabil declin urban. Însă, dacă ţinem cont de estimările privind datele de livrare pentru clădirile de birouri, perspectiva e liniştitoare pentru oraşul nostru.
Ziarul de Iași / De ce nu se poate dezvolta echilibrat România?
În perioada septembrie-octombrie 2019, nu mai puţin de 696 de proiecte au fost atribuite arbitrar, în urma unor discuţii informale pe care şeful Prognozei, Ion Ghizdeanu, le avea cu reprezentanţii UAT-urilor şi cu persoane influente din mediul politic şi administrativ.
Despre noua dinamică office a Iaşului (II)
Echipa PIN Map estimează că ultimele două categorii, nu numai că nu vor mai fi alimentate de noi clădiri, ci vor înregistra şi un regres important sub presiunea noilor livrări de clădiri de birouri de clasa A. Reconversia funcţională a acestor clădiri va fi una activă. De asemenea, e foarte posibilă şi demolarea unor clădiri sub presiunea proiectelor imobiliare noi.
Republica.ro / Nici victime, nici eroi, doar corupți: pe marginea unor aserțiuni caramitriene
Mihai Chirica, actualul primar al municipiului, și Costel Alexe, președintele CJ, sunt orice altceva, numai victime nu. Celor doi le plac puterea și banii. Deloc întâmplător, ei sunt cercetați pentru fapte de corupție.
Despre noua dinamică office a Iaşului (I)
După ce am citit acum câteva zile un articol despre stadiul lucrărilor la Silk District (SD) în apix.ro, m-am dus să văd şantierul. Dacă la începutul anului consideram trimestrul (T) 4 al anului curent un termen de livrare pentru prima clădire de birouri mult prea optimist, acum cred că e posibil.
Libertatea / REPORTAJ. O româncă a plecat la 19 ani dintr-un sat din Bacău și a ajuns să candideze la alegerile locale din Norvegia
De anul trecut, Roxana are cetățenie norvegiană. „Am zis că dacă tot sunt implicată și fac multe pentru localitate, de ce să nu fiu cetățean”. A dat un test de limbă și unul de cultură generală, pentru care a învățat câteva săptămâni. În august o să înceapă o școală de agronomie pentru adulți, care va dura doi ani. La toamnă va candida la consiliul local din partea Senterpartiet (e pe locul 11 pe o listă cu 25 de candidați). Ca să poată reprezenta partidul la alegerile locale, Roxana a dat un examen din programul lor politic.
Ziarul de Iași / Lovitură de graţie pentru justiţia suveranistă
Nu mai e loc de întors. Cei care vor pune sub semnul întrebării primatul legislaţiei UE nu se vor mai putea camufla în spatele hăţişului de legi, norme şi hotărâri. Casta judecătorilor din România are de făcut o alegere: obedienţă către cine le plăteşte salariile uriaşe, pensionări timpurii şi aranjează avansări netransparente în sistem sau servesc interesul public, al cetăţenilor.
Ziarul de Iași / Dacă am cere metrou la Iaşi…
Funcţionarii noştri de la centru nu sunt capabili să vadă dincolo de logica centralistă, inadaptată a construcţiei noastre naţionale – un teritoriu depozitar al unor bariere, ce se dovedesc a fi încă greu de surmontat, al unor frâne ale distanţei specifice mijlocului secolului trecut, dar şi al unor fracturi identitare manifeste. Doar când e prea groasă treaba, mai dau un ban şi periferiei. În rest, nici evidenţa nu o pot înţelege.