de Dorin Dobrincu
Asemeni altor state europene care înregistrează decalaje de dezvoltare față de statele-motor ale Uniunii Europene, România a beneficiat de la aderare (2007) de numeroase programe de susținere a comunităților, infrastructurii și economiei. Zeci de miliarde de euro au intrat astfel în țară, contribuind, alături de investițiile private, la îmbunătățirea calității vieții unui mare număr de oameni și la creșterea competitivității economiei. În același timp, din motive variate, decalajele de dezvoltare au devenit și mai vizibile, mai îngrijorătoare în interiorul României. Situația este cunoscută din datele statistice oficiale, din analizele economiștilor, din articole de presă sau din luările de poziție ale unor asociații civice, uneori ale unor politicieni.
Zilele trecute în România s-au aflat doi înalți oficiali europeni, Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme, și Nicolas Schmit, pentru locuri de muncă și drepturi sociale. După întâlniri pe care le-au avut la București cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul Nicolae Ciucă, cei doi comisari europeni au ajuns la Iași. Aceștia au participat în ziua de 3 aprilie 2023, alături de Marcel-Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Marius Budăi, ministrul Muncii și Protecției Sociale, la lansarea programelor Politicii de Coeziune. Desfășurat la Palatul Culturii, evenimentul a reunit oficialități locale, reprezentanți ai instituțiilor din Iași și din alte județe ale Moldovei, ai societății civile și ai mass-media.
Comisarii europeni au prezentat, alături de miniștrii români, programele regionale de coeziune. Au mai rostit mesaje Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, și Vasile Asandei, președintele ADR Nord-Est. Ulterior a avut loc o conferință de presă, la care oficialii europeni au răspuns întrebărilor adresate de jurnaliști.
Datele politicii de coeziune prezentate la Iași au privit întreaga Românie, cu toate cele opt regiuni de dezvoltare. În privința regiunii Nord-Est – care cuprinde șase din cele opt județe ale Moldovei –, aceasta ar urma să benefecieze de 1,75 miliarde de euro, din care 1,45 miliarde din fonduri UE, iar 302,33 milioane cofinanțare națională. Aceste fonduri sunt destinate creșterii competitivității economice și inovației, digitalizării întreprinderilor și instituțiilor publice, creșterii eficienței energetice și protecției mediului, mobilității urbane, modernizării infrastructurii educaționale, accesibilității și atractivității regionale, precum și asistenței tehnice.
Prezentă la manifestare, asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a înmânat oficialilor europeni – dar și celor români, centrali și locali – un apel intitulat Programele europene măresc decalajele dintre regiunile României, însoțit de mai multe hărți care ilustrează o situație îngrijorătoare. Din analiza datelor disponibile reiese că în loc să ducă la diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni, programele europene de finanțare contribuie la adâncirea inegalităților interne. Iar principala regiune afectată este Moldova, dacă privim la lipsa infrastructurii majore, a unei legături de transport cu centrul Europei, dar și la lipsa unei politici guvernamentale de sprijinire a dezvoltării regiunii.
Întrucât cauzele, dar și soluțiile politice sunt importante, am cerut condiționarea acordării fondurilor europene pentru România de implementarea unor politici de dezvoltare regională care să vizeze reducerea disparităților economice dintre regiuni. Aceasta este o chestiune delicată pentru național-centralismul autohton, sensibila făptură care bântuie imaginarul unei bune părți a clasei politice, administrației și societății noastre.
Ultima parte a evenimentului de la Iași a fost dedicată unui dialog între comisarii europeni și miniștrii români, pe de o parte, și mediul academic și de afaceri, societatea civilă și administrația publică, de cealaltă parte. Reprezentanții asociațiilor civice Moldova vrea Autostradă, Împreună pentru A8 și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei – Flaviu Manea (MVA), Ionel Apostol (ÎpA8) și Dorin Dobrincu (MDM) – au ridicat problema infrastructurii, în special a autostrăzii A8, care trebuie să asigure legătura directă a regiunii Moldova cu Europa.
În numele MDM, am atras atenția că în România sunt probleme pe care le găsim foarte rar la vârful în discursul public, pentru că sunt înecate într-o retorică găunoasă. Dintr-o perspectivă euro-atlantică, de la sursă, am vrut să transmitem și comisarilor europeni, și guvernului român că, privind dinspre Moldova, lansarea proiectelor europene nu este un prilej de sărbătoare. Pentru că – în pofida scopului declarat – aceste proiecte adâncesc decalajele economice interne, nu le atenuează, nu le elimină. De aceea, am cerut și cu această ocazie guvernului Românei să adopte o politică națională de anulare sau cel puțin de atenuare a disparităților, a decalajelor teritoriale, economice între regiuni. Am amintit că există modele din care putem învăța, în special cel polonez, dar și cel italian. În plus, am cerut Uniunii Europene să forțeze guvernul român să creeze și să aplice o astfel de politică, în acord cu valorile și cu obiectivele UE.
De asemenea, am subliniat că România este unul dintre statele cele mai centralizate din Uniunea Europeană, iar marile decizii, inclusiv cele privind dezvoltarea, se iau la București. Regiunile de dezvoltare românești nu au un statut administrativ, ci sunt doar unități statistice. Cu alte cuvinte, nu au putere politică, nu au capacitatea de a lua hotărâri majore. De aceea, guvernul român trebuie să pună în practică o politică de descentralizare accentuată și de regionalizare. În acest fel, dezvoltarea și coeziunea nu vor rămâne la nivelul de retorică politică și instituțională, ci pot deveni realități, în beneficiul comunităților locale și regionale.
