Se pare că de la București ni se transmite că Moldova nu contează. Iarăși.
Tergiversări și amânări care nu arată decât dispreț, în fond. Altfel cum ar putea fi explicată atitudinea Capitalei? Încercări de răspuns și arătat nevoia de A8 în cele două opinii avizate de mai jos.
Au răspuns invitaţiei noastre George Țurcănașu și Dorin Dobrincu, ale căror articole pot fi citite mai jos:
DOSAR apărut în Suplimentul de Cultură / 16 aprilie 2024
Autostrada A8 – cheia coeziunii regionale
de George Țurcănașu
Maturizarea autostrăzii A8 este tergiversată în mod vădit – din lipsă de interes, rea-voință, exces birocratic sau incompetență profesională.
La mijlocul lunii martie asociațiile civice pro-dezvoltare Moldova Vrea Autostradă, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8, asociații ce activează în regiunea noastră, au lansat un apel public: Se mai face Autostrada Iași-Târgu Mureș?
La inițiativa Camerei de Comerț și Industrie Iași, cele trei asociații implicate activ în susținerea acestui Proiect al Autostrăzii A8, Tg. Mureș – Iași – cu prelungire strategică spre Chișinău – Odesa, s-au întâlnit vineri, 15 martie 2024, pentru a analiza situația curentă a proiectului. Una dintre concluziile principale e faptul că „maturizarea autostrăzii A8 este tergiversată în mod vădit – din lipsă de interes, rea-voință, exces birocratic sau incompetență profesională“.
9/ Richter
E un lucru bine știut că efectele unei căi rutiere rapide se manifestă la toate nivelurile scalare, de la cel local, la cel regional, național și transnațional. Aici nu voi vorbi decât despre sectorul dintre Iași și intersecția A8 cu A7 (autostrada care va lega Moldova de Capitală) din zona Pașcanilor, sector ce e important nu doar din perspectiva relațiilor transcontinentale, ci și din perspectiva teritorială regională și locală. Livrarea acestui sector va însemna o diminuare consistentă a timpului de parcurs între Iași, cel mai important pol de servicii la nivel regional și restul localităților din Moldova.
Dacă în prezent cei 190 km dintre Siret și Iași sunt acoperiți în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul devenit tradițional de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 și A8 ar funcționa, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăți. Asta nu înseamnă doar o eficiență mai mare în ceea ce privește transportul de mărfuri, ci și o accesibilitate crescută la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învățământ etc.). Această diminuare consistentă a timpului de parcurs către un spital de elită din Iași ar putea salva multe vieți.
Între timp, Autostrada A7, ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucureștiului în periferie, se află în diverse stadii de construcție pe sectoarele Pașcani – intersecție cu A3 (la câțiva km SE de Ploiești). Această întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iași – intersecția cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forțe teritoriale dintre Iași – polul principal regional – și București – un pol superior, dar extern regiunii și aflat la mare distanță. Creșterea rolului Bucureștiului în Moldova, ca urmare a diminuării consistente a distanței-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iașului în ecuația teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, și așa destul de precară.
Decalajul actual de maturitate se va reflecta și într-un decalaj al livrării secțiunilor celor două autostrăzi. A7, fără A8 (relație foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Dacă A7 va ajunge la Bacău, să zicem, până la București băcăuanii vor avea 2 și jumătate. Cam tot atât face un băcăuan către Iași la momentul actual fără autostradă. În aceste condiții, fluxurile o vor lua razna, la fel și întreaga structură teritorială regională. Nu va mai conta că Iașul e mult mai aproape, spațial vorbind, sau că e polul tradițional al regiunii, ci vor conta doar talia și mirajul Bucureștiului. E foarte posibil să fie suficient un interval scurt, de 3-4 ani, între legarea Bacăului cu Bucureștiul printr-o autostradă și legarea Iașului la A7 pentru a se crea un nou model de practicare a teritoriului, în care Bucureștiul se va impune drept centralitate principală a zonei de mijloc a Moldovei vestice.
Primul venit, primul servit
În acest răstimp se va crea obișnuința și chiar dacă și Iașul se va insera pe sistemul autorutier, care va impune o distanță-timp între cele două orașe moldovene de puțin peste o oră, va fi dificil să se recreeze arhitectura fluxurilor regionale actuale. Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat până acum în dreptul acestui proiect, înseamnă eliminarea pentru mai mulți ani a Iașului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuația mobilității rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel național și transnațional.
În plus, această întârziere, mergând pe principiul nerod al finanțării de tip „primul venit, primul servit“, ar putea scoate A8 din toate liniile de finanțare. citește continuarea AICI
Un examen al generației noastre: construirea autostrăzilor în Moldova
de Dorin Dobrincu
Autostrăzile au devenit în România o temă de prim-plan în ultimul deceniu. Cel mai probabil la aceasta a contribuit și insistența cu care s-a pus problema dinspre Moldova. Această regiune a rămas la urmă și de această dată, ca în atâtea alte chestiuni care au afectat-o dramatic.
Nu întâmplător au apărut nemulțumiri, frustrări sociale, care au generat luări de poziție din partea unor oameni ce au înțeles înaintea altora miza autostrăzilor, apoi din partea unor grupuri, pentru ca în cele din urmă să cuprindă segmente importante ale populației.
Importanța construirii autostrăzilor
Cineva s-ar putea întreba în continuare de ce se acordă atâta importanță autostrăzilor Moldovei. Voi repeta ceea ce noi, cei din Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și din alte asociații civice, spunem de ani de zile: pentru că aceste căi de comunicații asigură conexiunea cu lumea, cu alte regiuni ale României și cu Europa. Pentru că ele sunt cele care susțin dezvoltarea. Pentru că ajută la creșterea calității vieții, dar și pentru că au un rol major în apărare. Desigur, nu doar autostrăzile oferă suport pentru toate acestea, ci și întreaga rețea de drumuri, căi ferate, linii aeriene, transport naval etc. Însă, dacă am face o comparație și am vedea sistemul de comunicații asemenea vaselor de sânge din corpul uman, ei bine, autostrada reprezintă aorta. Autostrăzile asigură circulația sângelui comunității. Nu poți pompa cantități mari de sânge dacă vasele funcționează defectuos, eventual dacă aorta pocnește.
Țările și regiunile care au deja autostrăzi sunt mai dezvoltate decât cele unde acestea nu există. În ultimele două decenii s-a văzut că acolo unde există autostrăzi, fie pe teritoriul României, fie pe cel al statelor vecine, comunitățile aflate în apropiere se dezvoltă, atrag investiții, oameni, oportunitățile de angajare și nivelul de trai cresc. Acolo unde aceste investiții au întârziat s-a înregistrat o creștere a decalajelor de dezvoltare. Iar Moldova este exemplul la îndemână.
Autostrada ar fi un impuls, o energie extraordinară pentru a crește optimismul oamenilor, pentru a-i îndemna și ajuta să-și facă planuri de viață aici. Autostrăzile pot inversa trendul actual de subdezvoltare, care pare o fatalitate pentru Moldova. De fapt, prin construirea autostrăzilor, prin legarea cu lumea, decalajele de dezvoltare se vor restrânge. Va fi nevoie de timp, dar asta se va întâmpla.
În același timp, nu trebuie să neglijăm rolul autostrăzilor în apărarea României, în mod special a regiunii ei estice. În contextul actualei situații de securitate, cu un război intens, extrem de dur în Ucraina, care riscă să se extindă, este evident că autostrăzile sunt vitale pentru mutarea rapidă a trupelor și a echipamentelor militare. Aliații NATO ne-au atras mereu atenția că autostrăzile sunt importante tocmai pentru protejarea noastră, că dacă vrem să fim ajutați în timp util trebuie să avem căi bune de transport, în mod explicit autostrăzi peste Carpați și la frontiera estică.
Cauzele întârzierii construirii de autostrăzi în Moldova
Identific mai multe cauze ale acestei mari întârzieri în construirea autostrăzilor din Moldova. În primul rând este vorba de lipsa de interes a Bucureștiului față de Moldova, o regiune văzută drept periferică, marginalizată sistematic de generații după generații de către politicieni și birocrați. Consecințele au fost dramatice și se văd până astăzi. În urmă cu câteva zile, premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită la colegii de partid de la Vaslui-Bârlad, a spus că „a venit un bănățean să vă rezolve autostrada“. Trimiterea era la ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, prezentat de propaganda de partid drept ctitorul autostrăzii 7, numită și „a Moldovei“. Această declarație a omului din fruntea guvernului ilustrează perfect cum îi văd guvernanții proveniți din alte regiuni pe moldoveni: ca pe niște români de categoria a doua, care primesc și ei ceva, la final, din mila celorlalți. Asta e pe de o parte o jignire, inducându-se ideea că moldovenii nu ar fi în stare ei înșiși să imagineze și să realizeze o astfel de investiție, dar și o ipocrizie cât Casa Poporului, întrucât deciziile de realizare a unor asemenea obiective se iau la București, nu la Vaslui sau la Iași.
În al doilea rând, nu trebuie să trecem cu vederea extinsele complicități din interiorul României, ale unora de la centru sau din alte regiuni, care au preferat să ia o felie mai mare din bugetul public pentru a-l investi în zonele lor, în loc să împartă cu alții, în speță cu moldovenii. Blocurile geopolitice interne sunt o realitate, nu e cazul să tot mergem pe fenta ipocrită a celor care spun că acestea nu există. Ele au lucrat sistematic doar pentru unii, mai bine poziționați, mai guralivi și mai vicleni, cu un PR mai agresiv.
La concetățenii noștri din alte regiuni pare foarte răspândită ideea că Moldova nu are nevoie de investiții în infrastructură, inclusiv că moldovenii „nu merită“, de vreme ce votează prost. Ca și cum în politica din România nu ar fi fost mai ales partidele ieșite din vechiul sistem totalitar. La putere au fost de-a lungul perioadei postcomuniste mai ales PSD, PNL, PD/ PDL, inclusiv în coaliții largi, cu reprezentanți votați și la București, Craiova, Constanța, Cluj, Timișoara, ca și la Iași sau Galați.
Și în al treilea rând, aș pune reflectorul pe elitele politice din Moldova, care au partea lor – considerabilă – de responsabilitate pentru incapacitatea de a se mobiliza, a coopera și susține un proiect de o asemenea importanță. Oamenii mărunți sunt incapabili să facă lucruri mari, să urmărească binele comun. Politicienii proveniți din Moldova au preferat să-și vadă de micile lor interese, să devină pedestrași în plutoanele politice comandate din sediile partidelor centraliste sau din subteranele structurilor din umbră.
Rolul societății civile
Nu întâmplător, ca reacție față de un sistem nu doar ineficient, ci și profund nedrept, din societatea civilă au apărut grupuri care au pus pe agenda publică problemele grave ale Moldovei. Lipsa de echitate, în mod expres discriminarea bugetară în privința investițiilor publice în infrastructura de transport, în mod particular în autostrăzi, dar și în sănătate, educație, precum și subreprezentarea politică la centru reprezintă sindroame ale ineficienței, ca și ale nedreptății.
Pentru realizarea autostrăzilor din regiunea estică a României, membrii asociațiilor civice s-au implicat în acțiuni de monitorizare, conștientizare, presiune publică, vizibilă în materiale nenumărate în media tradițională și online, mitinguri, marșuri motorizate, întâlniri cu miniștrii Transporturilor și cu directorii generali ai companiilor din subordinea acestuia (ultima în urmă cu o săptămână), cu premierii și cu președintele statului. Toate au presupus un mare consum de resurse din partea activiștilor civici.
De reținut două indicative: A8 și A7
În urma presiunii dinspre societatea civilă, a unor inițiative venite și dinspre unii oameni politici, a schimbării de viziune la nivelul Uniunii Europene și a NATO, autostrăzile Moldovei au intrat în atenția opiniei publice, au beneficiat de o tot mai largă susținere.
Dintr-o perspectivă moldovenească, autostrada A8, Ungheni – Iași – Târgu Neamț –Târgu Mureș, este esențială pentru investițiile strategice, pentru traficul continental. Fără A8, regiunea Moldovei pierde enorm. Ea nu-și va putea îndeplini rolul național, va lipsi din negocierea României cu Uniunea Europeană. Aș mai adăuga că prin nerealizarea acestui proiect va pierde și Republica Moldova, statul care nu ne este un simplu vecin, de care suntem strâns legați în atâtea feluri. Autostrada 7, Ploiești (Dumbrava) – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Pașcani – Siret, este importantă în special pentru birocrație, pentru curierat rapid. citește continuarea AICI
