[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″]
EFOR, alături de alte 17 organizații neguvernamentale și grupuri civice a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, aprobată de Guvernul României în data de 3 septembrie 2021. Adoptarea OUG s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 115, alineatul 4 din Constituție, în lipsa unei situații extraordinare care să justifice înlocuirea procedurilor parlamentare și asumarea unui astfel de proiect de către Guvern. Totodată, a fost încălcat și art. 141 din Constituția României referitor la Consiliul Economic și Social, prin faptul că nu s-a solicitat avizul conform procedurilor legale de la această instituție. Considerăm că în elaborarea actului legislativ nu au fost respectate normele constituționale, iar aprobarea acestuia este un demers care servește mai degrabă intereselor politice. Chiar dacă înțelegem și susținem necesitatea dezvoltării comunităților locale, credem că modalitatea de legiferare aleasă de Guvernul României este abuzivă și necorespunzătoare.
Guvernul României a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care să reglementeze un program cu un buget de 50 de miliarde de lei, justificând urgența prin lipsa infrastructurii la nivel local. OUG justifică faptul că neaprobarea acestui proiect ar conduce ”pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vieţii, necesare populaţiei, în domeniul serviciilor publice” și menționează și nerespectarea de către statul român a unor angajamente la nivel european, iar nepunerea lor în aplicare ar conduce la sancțiuni. De asemenea, legiuitorul menționează faptul că se încheie Programul Național de Dezvoltare Locală și există încă cereri care nu au fost soluționate, invocând urgența pentru a asigura accesul populației la servicii. Cu toate acestea, lipsa infrastructurii nu este o realitate care a apărut în mod neașteptat și nici nu este extraordinară, ci este o stare de fapt care se perpetuează de zeci de ani, fapt foarte bine cunoscut de partidele politice care s-au aflat la conducerea statului.
Vezi textul scrisorii aici (doc) sau mai jos:
Stimată doamnă Renate Weber,
Organizațiile semnatare vă solicită în temeiul art. 15 al. 1 lit. i din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului să sesizaţi Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, aprobată de Guvernul României în data de 3 septembrie 2021. Adoptarea OUG s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 115, alineatul 4 din Constituție, în lipsa unei situații extraordinare care să justifice înlocuirea procedurilor parlamentare și asumarea unui astfel de proiect de către Guvern. Totodată, a fost încălcat și art. 141 din Constituția României referitor la Consiliul Economic și Social, prin faptul că nu s-a solicitat avizul conform procedurilor legale de la această instituție. Considerăm că în elaborarea actului legislativ nu au fost respectate normele constituționale, iar aprobarea acestuia este un demers care servește mai degrabă intereselor politice. Chiar dacă înțelegem și susținem necesitatea dezvoltării comunităților locale, credem că modalitatea de legiferare aleasă de Guvernul României este abuzivă și necorespunzătoare.
Guvernul României a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care să reglementeze un program cu un buget de 50 de miliarde de lei, justificând urgența prin lipsa infrastructurii la nivel local. OUG justifică faptul că neaprobarea acestui proiect ar conduce ”pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vieţii, necesare populaţiei, în domeniul serviciilor publice” și menționează și nerespectarea de către statul român a unor angajamente la nivel european, iar nepunerea lor în aplicare ar conduce la sancțiuni. De asemenea, legiuitorul menționează faptul că se încheie Programul Național de Dezvoltare Locală și există încă cereri care nu au fost soluționate, invocând urgența pentru a asigura accesul populației la servicii. Cu toate acestea, lipsa infrastructurii nu este o realitate care a apărut în mod neașteptat și nici nu este extraordinară, ci este o stare de fapt care se perpetuează de zeci de ani, fapt foarte bine cunoscut de partidele politice care s-au aflat la conducerea statului.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a supus proiectul de OUG dezbaterii publice conform Legii 52/2003. La solicitarea Expert Forum a organizat o dezbatere publică pe 23 august. Expert Forum a înaintat comentarii (disponibile la https://expertforum.ro/saligny-e-pndl3), care reflectă numeroase motive pentru care ordonanța nu ar trebui aprobată, atât din perspectiva constituționalității, cât și a oportunității. Raportul dezbaterii, publicat pe site-ul MDLPA, reflectă intervenția mai multor reprezentanți ai societății civile sau specialiști ce activează în domeniu care subliniază faptul că OUG nu este constituțional, iar proiectul este insuficient motivat și nu cuprinde elementele cheie ale unui program.
Considerăm că OUG nu este constituțional pornind de la următoarele premise:
- Proiectul încalcă regulile fundamentale privind justificarea urgenței. Conform art. 115 alin. (4) din Constituția României „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora”. Curtea Constituțională a statuat că emiterea unei OUG trebuie să întrunească cumulativ mai multe argumente: să existe o situație extraordinară, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, iar urgența invocată trebuie să fie motivată în textul OUG. Conform Deciziei CCR 1008/2009 „pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.” Prin Decizia CCR 83/1998 s-a statuat că „existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă”.
Jurisprudența Curții Constituționale arată că ”Inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare, de natură să justifice adoptarea unei măsuri de înlăturare a stabilităţii instituţiei legale, reglementată prin instituirea duratei perioadei de exercitare a unor funcţii, constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu.” (Decizia 258/2006)
Mai mult, „invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (…). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăţi insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de neconstituționalitate – situaţia extraordinară -, a cărui respectare este prin definiţie supusă controlului Curţii, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil.” (Decizia 255/2015)
- Considerăm că elaborarea și aprobarea acestei ordonanțe vizează posibila abatere de la normele constituționale, prin ocolirea procesului legislativ și a cadrului instituțional. Prin ordonanța de urgență privind Programul Saligny, Guvernul încearcă să ocolească dezbaterea în Parlament, esențială pentru un proiect de asemenea dimensiuni. CCR a statuat în Decizia 421/2007 că ”Existenţa situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată nu este motivată nici în cuprinsul ordonanţei de urgenţă, invocându-se numai urgenţa reglementării. Urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare.”
- OUG a fost adoptată fără solicitarea avizului Consiliului Economic și Social conform procedurilor legale și fără primirea unui aviz, și deci cu posibila încălcare a art. 141 din Constituția României, coroborat cu art. 2 din Legea nr. 248 din 19 iulie 2013, care prevede că CES „este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.” Premierul Florin Cîțu a declarat că proiectul nu are nevoie de aviz. Cu toate acestea, jurisprudența CCR indică faptul că avizul este obligatoriu, iar dacă Guvernul nu îl solicită procedura este neconstituțională (a se vedea Decizia CCR 239/2020)
Pe lângă faptul că argumentele din nota de fundamentare și din textul actului normativ aprobat nu reflectă în niciun fel urgența unei astfel de reglementări, OUG încalcă recomandări ale Curții de Conturi și riscă să creeze dezechilibre economice semnificative prin crearea unor limite pentru credite de angajament care ar crea un deficit de 26 miliarde de lei credite bugetare, în perioada 2022-2025. Lipsa de fundament a acestor documente se poate vedea din faptul că în nota de fundamentare publicată inițial pe site-ul MDPLA reieșea că nu există niciun fel de impact socio-economic sau bugetar. Ordonanța de urgență este prea generală și definește doar limitele programului, nu include elemente esențiale precum obiective, indicatori de program, criterii de evaluare a programului, criterii de alocare a fondurilor și multe alte elemente fundamentale care ar urma să fie definite prin normele de implementare, deschise arbitrariului politic, care nu vor fi subiectul dezbaterilor parlamentare. Mai mult, OUG nu rezolvă probleme importante legate de implementarea programului și de integritatea acestuia, raportate cu privire la programele anterioare (https://expertforum.ro/pndl). Considerăm că OUG este lipsită de conținutul fundamental și nu definește un program ca atare.
Utilizarea instrumentului ordonanței de urgență nu este justificată și având în vedere lipsa urgenței și a unei situații extraordinare considerăm că un astfel de program ar fi putut fi dezbătut în Parlament. Reamintim că OUG 28/2013, care a reglementat PNDL 1 a fost aprobat în Parlament după doi ani, prin Legea nr. 89/2015, ceea ce este inadmisibil pentru un proiect de o astfel de anvergură. Astfel, vă solicităm să sesizați Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea OUG privind Programul Anghel Saligny.
Cu respect,
Sorin Ioniță, Președinte Expert Forum
Organizații semnatare
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Asociația Voci pentru Democrație și Justiție
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul Român de Politici Europene
Centrul pentru Resurse Civice
Centrul pentru Studiul Democrației
Comunitatea Declic
Expert Forum
Forum Apulum
Federația Consiliul Tineretului din România
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Funky Citizens
Iniţiativa România
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Reset
Oradea Civică 2017
Umbrela Anticorupție Cluj
Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)
Asociația Respiro – Human Right Research Centre
#Rezist Milano
Activewatch
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Alexandra Foamete, cetățean român, activist civic
Adriana Mureșan, activist civic
[/cmsms_text][/cmsms_column][/cmsms_row]
