Intervenția abruptă a statului în economie a început încă de la sfârșitul anului trecut cu controlul prețurilor la energie, după ce piața tocmai fusese liberalizată într-un context cât de poate de nepotrivit. Justificată sau nu, măsura a prefigurat de fapt un mod de acțiune al noului guvern militarizat.
Au fost demonizate marile companii din energie, făcute răspunzătoare pentru majorarea facturilor, scandal care a culminat cu începerea unor dosare penale ”in rem”.
În paralel, coaliția PSD-PNL-UDMR, creată de președintele Klaus Iohannis, a eliminat rapid aproape toți profesioniștii independenți din conducerea companiilor de stat. La conducerea firmelor au ajuns clienții de partid, amantele, executanții umili.
Statul a urmărit astfel reluarea controlului total asupra resurselor acestor companii, golirea lor de lichidități. În final, toate duc la distorsionarea piețelor, vulnerabilizarea acestor companii și, în final, la scăderea gradului de liberalism.
În treacăt fie spus, decontarea sumelor pe care statul român le are de achitat companiilor din energie pentru plafonarea preturilor întârzie nepermis de mult: s-au plătit abia 30% din sume. Altfel spus, companiile din energie au creditat din banii lor Guvernul pentru a face protecție socială, bani pe care nu i-au recuperat integral nici azi.
Iar Guvernul întinde un deget acuzator către oricine apare pe radar: Alții sunt mereu de vină pentru scumpiri și inflație, niciodată puterea.
Asistăm de câteva luni la o acțiune propagandistică de mare amploare. Statul plantează în capul cetățenilor, cu ajutorul televiziunilor transformate în prestatori de servicii guvernamentale, ideea că este nevoie de intervenția guvernului pentru a controla prețurile, mărite artificial de ”speculanți”.
Nu există în prezent o bază legală pentru a combate ”specula”, un concept din vremea economiei centralizate și a ”mercurialului”, adică a prețurilor fixate de statul comunist, însă Guvernul pregătește un pachet de legi în acest sens, unice în Europa.
Executivul a dezbătut în ședința de săptămâna trecută un proiect de OUG care prevede sancțiuni enorme, de 1% din cifra de afaceri, pentru presupușii speculanți. Cum e definită specula? ”Practicarea unor prețuri nejustificat de mari”. E de la sine înțeles că Statul va stabili prețul corect, nu piețele. Exact așa era în comunism.
Analiștii consultați de Economedia.ro au explicat că sunt măsuri populiste, care neagă esența economiei de piață, adică jocul cererii și al ofertei. Prețurile mai mari sau mai mici sunt dictate de piață. Orice intervenție a statului asupra prețurilor generează distorsiuni majore.
Statul s-a năpustit într-o primă fază pe vânzătorii de carburanți, acuzați că măresc artificial prețul la benzină și motorină, deși prețurile la carburanți au crescut peste tot în lume.
Același stat s-a războit apoi, în frunte cu premierul Ciucă și fiscul, cu ”speculanții” din piețe, acuzați că vând la suprapret orice, de la carne de miel la roșii. Încă o luptă tovărășească cu fenomene absolut firești în capitalism: orice produs este scump sau foarte scump la început de sezon, când cererea depășește cu mult oferta.
Cu suportul generos al televiziunilor de știri, guvernul militarizat găsește în acest fel un țap ispășitor pentru inflație (speculantul), se derobează de răspundere și, mai ales, pregătește terenul pentru extinderea controlului statului în economie, de la prețurile din piață la comerțul cu carburanți.
Precedentul periculos odată deschis, controlul în economie se poate extinde ulterior în alte domenii de activitate, de pildă la prețurile produselor alimentare de bază sau la servicii.
Așa cum am ajuns să avem azi o presă și o justiție controlate, nu se putea ca tocmai economia să rămână liberă. În democrația militarizată, cuvântul-cheie și în economie este, așadar, controlul.
Relevantă în acest sens este intenția guvernului de a capitaliza Casa de Comerț Unirea cu 100 de milioane de euro în acest an. Casa de Comerț, o invenție din epoca naționalismului economic promovat de regimul Dragnea, va avea rolul de a prelua marfa de la miile de mici producători de legume și fructe și de a o duce în magazine.
Este încă un exemplu grăitor că statul își dorește să joace un rol tot mai puternic în economie. Și la Casa de Comerț Unirea a fost numit un personaj cel puțin discutabil: Mason, fost manager în firme de logistică în agricultură.
În momente de criză majoră, cum a fost pandemia de pildă sau efectele războiului din Ucraina, intervenția punctuală a statului în economie, pentru a ajuta diverse sectoare economice este inevitabilă și salutară.
Numai că acum nu vorbim de măsuri de sprijin acordate în mod justificat și sectorial, așa cum se întâmplă peste tot în UE, ci de depășirea rolului pe care statul îl joacă într-o economie de piață funcțională. Accentul nu cade pe stimularea și sprijinul piețelor, ci pe sancțiune și control.
Totuși, Guvernul… citește mai mult, aici
o analiză de Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, apărută în G4Media, 7 mai 2022