Însă mai ales conectivitatea Moldovei cu restul țării pare să fie complet ignorată de guvern. Toate autostrăzile din România se află, pe o linie imaginară, la sud de Carei-Zalău-Cluj-Năvodari/Marea Neagră. Tot spațiul de la nord-nord-est de această linie este complet lipsit de acest tip de infrastructură. Moldova este singura regiune istorică a României în care nu există nici măcar un milimetru de autostradă. Se afirmă tot mai des că autostrada Iași-Târgu Mureș se va face tocmai în 2030 (e neclar dacă atunci va fi terminată sau dacă abia va începe). Este oare exagerat să afirmăm că avem două Românii, una în care autostrăzile sunt deja vizibile și o alta a drumurilor de pământ la fel de vizibile? Legătura dintre existența unor căi de comunicație moderne și dezvoltarea economică este înțeleasă de tot mai mulți oameni. Cu atât mai mult în cazul regiunilor cărora drumul spre epicentrul economiei-lume căreia îi aparținem le este îngreunat de existența unor lanțuri montane. Explicit, drumul dinspre Moldova spre Europa occidentală trece obligatoriu peste Carpații Orientali. Aceștia trebuie sparți spre a se asigura legătura Moldovei cu Transilvania, iar de acolo mai departe spre centrul și vestul continentului nostru.
Cei care aleg să meargă cu trenul de la Iași la București (sau retur) – nu mai mult de 406 km – trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Dacă în urmă cu 27 de ani traseul era făcut în puțin peste cinci ore și jumătate, astăzi este nevoie de cca șapte ore și jumătate. Asta înseamnă o medie de 55-56 km/oră. În Uniunea Europeană viteza trenurilor este de peste 100 km/oră. Trenurile de mare viteză probabil se vor vedea pe plaiurile noastre doar în paginile scriitorilor de SF-uri.
Nu putem ignora un fapt vizibil pentru oricine: marile investiții publice au ocolit Moldova în ultimele decenii. Ele pot fi regăsite în alte părți ale României, dar nu la nord de Milcov. Proiectele esențiale pentru noi – în special autostrăzile și drumurile rapide, dar și modernizarea și extinderea rețelei de drumuri județene, modernizarea căilor ferate, podurile peste apele mari, precum cel peste Dunăre, la Galați-Brăila, în discuție dinainte de 1989 ș.a.m.d. – nu sunt în atenția autorităților centrale. Ceea ce s-a făcut în Moldova până acum s-a făcut mai ales cu resurse locale. Dau ca exemplu aeroportul din Iași, care a fost modernizat în ultimii patru ani cu bani de la Consiliul Județean și cu fonduri europene. În vreme ce aeroporturile din sudul și din vestul țării au primit bani de la guvern pentru extindere, pentru modernizare, pentru aeroportul din Iași nu a venit nici măcar un leu ca urmare a unei decizii luate în Palatul Victoria.
Dorin Dobrincu, contributors.ro, 17 martie 2017
