Istoricul ieșean Dorin Dobrincu a consemnat zilele trecute pe Facebook două declarații îngrijorătoare pentru oricine trăiește în Iași și în Moldova.
Comentând pe marginea unui raport din 2021, publicat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, care avertiza că rușii ar putea ajunge la București în 24 de ore, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, a spus că informațiile nu mai sunt de actualitate și că planurile NATO au fost revizuite între timp.
El a dat asigurări că NATO este pregătită să apere „fiecare centimetru pătrat” din teritoriul țărilor aliate, dar, totodată, a recunoscut că România are o zonă vulnerabilă și obligatoriu de apărat, Poarta Focșanilor, care este „un dat istoric”:
„Bunicii noștri, care au luptat în Al Doilea Război Mondial, țin minte că au luptat la Iași, au luptat pe linia asta, tot timpul am încercat să apărăm Bucureștiul și zona aceasta.”
Câteva zile mai târziu, comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu a confirmat ideea că, în cazul unei invazii rusești, apărarea Moldovei nu este o prioritate.
„Când această amenințare devine foarte mare, cum răspunzi? Strategia militară. Militarii vin și spun: ca să fac față în planul de apărare NATO, trebuie să apăr Poarta Focșanilor, Carpații, am nevoie de atâtea divizii.”
Pentru că aceste detalii desprinse din cărțile de istorie sunt mai actuale ca niciodată, am făcut un scurt explainer bazat pe munca istoricului Mihai Chiper, care a arătat de ce această strategie militară este catastrofală pentru Moldova și pentru locuitorii ei.
Ce este Poarta Focșanilor?
Poarta Focșanilor este un teritoriu care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău.
La sfârșitul secolului XIX, aici „au fost construite fortificații pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, în apropierea fostei graniţe dintre Moldova şi Muntenia, în ideea de a bloca pătrunderea trupelor ruseşti spre Bucureşti, în cazul unei invazii.
Pe scurt, doar Muntenia era apărată, iar Moldova, destinată a fi teritoriu de confruntare, era sacrificată tacit, pentru a-i proteja pe fraţii munteni”, scrie Mihai Chiper.
De ce vorbim despre asta în 2024?
Pentru că, așa cum observa același autor, „geografia a rămas neschimbată; Rusia, nu-i de mirare, a rămas acelaşi imperiu agresiv, iar gândirea de securitate românească încă nu a ieşit din paradigma fortificaţiilor, cu tot cu NATO şi bazele americane existente.
Fortificaţiile nu mai există fizic, cu toate acestea, amenajarea militară a teritoriului păstrează viziunea secolului XIX. Linia de apărare dinspre Rusia rămâne în continuare aşa-numita Poartă a Focşanilor.” citește continuarea AICI
articol de Alex Enășescu și Iustina Rusu apărut în newsletter-ul Iașul nostru, 12 aprilie 2024
