De ce nu se vede Moldova de la București? Cum explică politicienii și societatea civilă faptul că nu se pot uni, pentru a impune mai bine interesele regiunii, în Capitală și la Bruxelles.
Tema a fost deschisă de Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, în cadrul evenimentului „De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova”, organizat la Iași de Freedom House România împreună cu RFI România, Ziarul de Iași și PRESShub.
La dezbatere au participat președintele PSD Bacău, europarlamentar și candidat pentru un nou mandat, Dragoș Benea, deputatul PNL, șeful PNL Iași și candidat pentru europarlamentare Alexandru Muraru, Silviu Gurlui, candidat AUR pentru Parlamentul European, Mirabela Miron, președinta Organizației Femeilor de Afaceri din cadrul UGIR, și Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț din Iași.
Dorin Dobrincu a menționat, în cadrul evenimentului, în primul rând, că nu sunt suficienți politicieni din regiunea Moldovei pe poziții eligibile pentru a intra în Parlamentul European.
Cel mult 4 politicieni din Moldova în Parlamentul European
Dorin Dobrincu a spus că asociațiile civice din Moldova cer construirea de autostrăzi în Moldova de aproximativ 8 ani.
„Eu reprezint aici Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Alături de alte asociații civice din Moldova, ne-am implicat de-a lungul ultimilor șapte-opt ani în formă cât se poate de organizată în susținerea pentru construirea autostrăzilor în Moldova, în mod special autostrada A8”.
Acesta a arătat că din cei 33 de politicieni pe care îi va trimite România în Parlamentul European, cel mult 4 ar putea să fie reprezentanți ai regiunii Moldova.
„Oamenii care vor pleca din partea României, cei 33, pleacă ca reprezentanți ai unei unice circumscripții, circumscripția națională. Aș trece foarte repede în revistă situația partidelor care au șanse ca să trimită oameni în Parlamentul European. La PSD sunt doi oameni cu privire la Moldova. Sunt doi oameni care cel mai probabil au o șansă să prindă o poziție eligibilă. E vorba de domnul Benea pe 13 și de domnul Nica pe 15.
La PNL, s-ar putea să mă înșel, există abia pe locul 21 un om care vine dintr-o organizație PNL din Moldova. Domnul Muraru, aici de față. După toate calculele mele, dacă nu sunt dați de-o parte alții, într-o formă sau alta, domnul Muraru nu intră în Parlament European.
Domnul Gurlui de la AUR este pe poziția cincisprezecea, dacă nu mă înșel. La USR nu este niciun politician dintr-o organizație din Moldova pe loc eligibil”.
De ce nu se vede Moldova de la București. Modul cum este tratată regiunea este o problemă
Președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a mai subliniat și faptul că decizia despre cine va fi trimis în Parlamentul European este un aspect foarte important.
„În același timp e o problemă modul în care sunt tratate județele Moldovei, Moldova în ansamblu. În urmă cu aproape 2 săptămâni, la Iași a venit un comisar european. Se întâmplă că a fost chiar comisarul european din partea României, doamna Vălean.
O întrunire care a fost organizată de Consiliul Județean Iași cu reprezentanții a trei asociații civile implicate în acțiunile pro-autostradă. Discuția a fost una foarte civilizată, dar în același timp dezamăgitoare. Accentuez, dezamăgitoare.
Am văzut un om care nu înțelegea foarte bine ce se întâmplă în țara asta și în zona noastră, în regiunea noastră, deși vine din România. Este o responsabilitate enormă pe cine trimitem și cum trimitem în Parlamentul European”.
Dezbinarea, o constantă
Candidatul PSD la alegerile europarlamentare, Dragoș Benea, a declarat în cadrul dezbaterii că există un sentiment de dezbinare inclusiv în rândul formațiunilor politice din Moldova.
„Ce-a spus domnul profesor deschide o discuție care duce mult în timp. Cum definim politicianul puternic, ce înseamnă organizație județeană puternică. Eu vă pot explica. Știu cât de cât organizațiile PSD din Moldova, știu cum funcționează o organizație politică, știu cum funcționează organizație politică la nivel național, dar pot să spun că în spațiu moldovenesc dezbinarea a fost o constantă de-a lungul timpului”.
Acesta a mai spus că în mai bine de un deceniu, nu a existat un moment în care partidele politice din Moldova să cadă de acord asupra unui proiect. citește continuarea AICI
articol de Bianca Iosef apărut în PRESShub.ro, 27 mai 2024
articolul a fost preluat și de aktual24.ro, Ziarul de Iași, ReporterIS.ro, Monitorul de Botoșani, vrancea24.ro