Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea unei părți din teritoriu! Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a trimis o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și șefului Armatei în care semnalează chiar declarațiile făcute de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, potrivit cărora „Poarta Focșanilor” este „o vulnerabilitate”. „Acest coridor nu ar trebui sa fie prima linie de apărare, apărarea începe mult mai în est, la frontieră, pe linia Prutului”, consideră activiștii civici. Iar la graniță, spune președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, nu este nici măcar un bocanc de soldat NATO.
Principiul de functionare a „Portii Focșaniului” presupune o cedare deliberată a Moldovei în fața unei invazii din Est, pornind de la premiza că teritoriul nu poate fi apărat pentru că relieful nu ne ajută. Un concept militar de secol 19, care nu se mai susține, strategia armatei nu este de abandonare a vreunei părți din țară, explică analistul militar Claudiu Degeratu. El recunoaște însă că dezvoltarea infrastructurii din regiune lasă de dorit.
C.D.: După declanșarea invaziei în Ucraina, toate țările din Est, dar mai pregnant pe flancul nordic, balticii, polonezii au dezbătut această problemă. Unde este mai eficient să ne apărăm? Pe graniță sau să dezvoltăm un sistem defensiv de apărare, în adâncime și care să reușească să contracareze anumite acțiuni ofensive. Și asta a fost o mare problemă, dacă vă uitați la ce se discută în Polonia sau în zona baltică. Acolo s-au dezvoltat în timp ambele modele, adică și-au propus să pregătească tot teritoriul pentru apărare și au dezvoltat o prezență NATO cu trupe NATO și baze, dar în același timp au și pus problema și au și trecut la implementarea unei apărări pe graniță. Vedeți zidul de drone, de exemplu… Dar în afară de asta, Polonia, împreună cu țările baltice au convenit să dezvolte sisteme de întărire și fortificare a graniței comune care pornește din nord, de la Marea Baltică până jos unde se întâlnește cu Belarus. Deci, cumva, s-a mers pe ambele abordări din punct de vedere militar.
În cazul nostru, la nivelul de comunicare publică, nu numai Ministerul Apărării, dar în general și exponenți din Guvern și experți au mizat foarte mult și au comunicat foarte mult pe Poarta Focșani, dar mai puțin pe alte discuții legate de apărare pe graniță. De ce? Motivul fiind că între noi și ruși, pe o lungime mare de frontieră, se află Ucraina și, bineînțeles, Republica Moldova. Și atunci, sigur că analiza strategică spune că dacă ai acolo un vecin care este ostil Federației Ruse, atunci sigur că există șanse mai puțin să se dezvolte așa o ofensivă rusească majoră pe linia, eu știu, din nordul Moldovei, dinspre Cernăuți sau pe linia veche de ofensivă care a fost în al Doilea Război Mondial, Chișinău – Iași. Și singurul punct care rămâne vulnerabil era această zonă, Dobrogea, Poarta Focșaniului, unde scenariul cu ocuparea Odesei ar fi crescut probabilitatea unui atac rusesc pe această această zonă.
Rep: Deci noi am ales, domnule Degeratu, sper că am înțeles corect, apărarea în adâncime, adică, cu alte cuvinte, să lăsăm inamicul, un eventual inamic care ar veni dinspre est, să pătrundă…
C.D.: Deci, eu pot să vă spun următorul lucru: planurile militare ale României includ o gamă largă, inclusiv apărarea pe graniță. Dar din punct de vedere public, la nivelul comunicării publice, Ministerul Apărării a preferat să scoată în evidență acest scenariu particular, al Porții Focșaniului, pentru că aceasta este o modalitate prin care să atragi mai multă implicare în NATO. Așa cum în paralel avem în flancul nordic coridorul Suwalki, așa avem și aici Coridorul sau Poarta Focșani. Și atunci, prin analogie, s-a încercat atragerea a cât mai mult sprijin din partea NATO pentru prezență în această zonă. Dar, repet, din punct de vedere al planificării militare, întotdeauna va exista și un plan pentru apărarea pe graniță.
Rep: Deci e o strategie mixtă, cumva…
C.D.: Problema ridicată foarte pertinent și de către comunicatul Asociației (Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei) este legat de pregătirea teritoriului. În sfârșit, după 2022, sigur, am ajuns și la momentul la care, eu am mai spus-o de mai multe ori, în care trebuie să mai discutăm și despre pregătirea teritoriului pentru apărare, nu doar a populației, și nu doar modernizare și achiziții de armament, ci trebuie să gândim, așa cum o fac și polonezii și balticii, cum ne apărăm teritorial, cum pregătim teritoriul începând de la graniță pentru asemenea situații militare. Și, bineînțeles că Moldova aici este regiunea care este mai puțin în centrul interesului pentru această zonă. După cum vedeți, Dobrogea este în zona de interes principal, datorită proximității cu peninsula Crimeea și pentru că nu există un stat care să se interpună între Federația Rusă și Dobrogea. Există doar Marea Neagră.
Rep: Deci nu se pune problema, adică nu asta este strategia statului român, ca în cazul unei invazii rusești să pierdem deliberat o parte din Moldova, ca să oprim un avans spre Capitală, spre Muntenia, că asta e temerea domnului Dobrincu (n.r. Dorin Dobrincu, Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei).
C.D.: Nu, nu s-a dat. Strategia cuprinde mai multe scenarii, cu mai multe ipoteze de lucru și, bineînțeles, cu dezvoltarea unor planuri. Dar asociația are dreptate că ne trebuie pregătire teritorială, inclusiv la graniță. Aici, sigur, scenariile sunt frumoase, planurile sunt frumoase, angajamentele sunt deosebite, dar această pregătire militară trebuie să se vadă pe teren și asta solicită și Asociația, să se vadă același tip de angajament, același tip de prezență militară, ceea ce ei sunt îndreptățiți să ceară ca și cetățeni, nu? Până la urmă, și acest lucru este important, cum să asigurăm susținerea din partea populației, dacă nu există această această abordare omogenă? Asta este realitatea, că, de fapt, cea mai bună apărare credibilă se poate asigura pornind de la elementele vizibile de pregătire teritorială. Sigur, sunt costisitoare, sunt neglijate de zeci de ani, mai ales în zona Moldovei, asta este realitatea. Dar dacă nici nu recunoaștem… citește continuarea AICI
Interviu de Anca Năstase, Radio France International România, 13 octombrie 2025
Foto: facebook.com / Ministerul Apararii Nationale, Romania – www.mapn.ro
