[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”2/3″][cmsms_text animation_delay=”0″]
„Viziunea îngustă dâmbovițeană nu înțelege ce înseamnă necesitatea autostrăzilor care să unească provinciile istorice”. Acesta este titlul unui articol semnat de domnul Doru Radosav și apărut pe platforma online Republica, în ziua de 3 februarie 2020. Titlul este promițător, cu atât mai mult pentru cei care sunt interesați și militează pentru dezvoltarea propriilor regiuni, autostrăzile fiind partea cea mai vizibilă a demersului lor.
Mai întâi aș vrea să îi mulțumesc domnului Radosav pentru interesul față de dezvoltarea regională. Sunt câteva chestiuni în care suntem în mod evident de acord. Autorul remarcă autosuficiența Bucureștiului în chestiunea dezvoltării, faptul că la centru nu se înțelege importanța autostrăzilor care să facă legătura, să unească regiunile istorice ale țării. Domnia sa mai observă egoismul capitalei, unde a existat interes pentru construirea de autostrăzi în interesul său direct, nu pentru dezvoltarea țării în ansamblul său. Nu știu dacă Bucureștiul a fost interesat să aibă autostrăzi pentru vilegiatură, către mare și către munte, cum se afirmă la un moment dat în text, deși am mai întâlnit această aserțiune în spațiul online.
Însă dincolo de titlu și de câteva considerații generale, articolul îi este dedicat Moldovei. Ceea ce l-a determinat pe Doru Radosav să scrie textul în discuție, după cum se poate lesne observa, este apariția temei publice privind necesitatea construirii autostrăzilor în regiunea de la est de Carpați. Deși plasată de autor în ultimul an, trebuie să reamintesc că tema este mai veche, manifestată mai întâi local, apoi ieșită din acest cadru și pusă cu insistență pe agenda națională în 2017-2018; susținerea publică prin diferite mijloace a fost vizibilă și în 2019, și la începutul acestui an.
Reține atenția în textul avut în vedere îndeosebi cantitatea de stereotipuri pe care autorul le colportează cu referire la regiunea estică a României, în mod cât se poate de clar din perspectiva Transilvaniei (în sens larg). Doru Radosav este istoric de profesie, așadar frecventează un domeniu care necesită instrumente pentru înțelegerea trecutului. Istoriografia ne oferă numeroase exemple de istorici care construiesc, cimentează și colportează stereotipuri. Iar istoricul clujean nu face excepție, cel puțin dacă avem în vedere…
de Dorin Dobrincu, republica.ro, 11 februarie 2020
[/cmsms_text][/cmsms_column][cmsms_column data_width=”1/3″][cmsms_button button_link=”https://republica.ro/stereotipuri-ardelenesti-despre-moldoveni” button_target=”blank” button_text_align=”center” button_font_weight=”100″ button_font_style=”normal” button_border_style=”solid” animation_delay=”0″]republica.ro[/cmsms_button][/cmsms_column][/cmsms_row][cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][/cmsms_column][/cmsms_row]
