Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, vrea să acceseze aproape 8 miliarde de lei din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Majoritatea banilor sunt ceruți pentru reabilitarea marilor bulevarde din Capitală, iar restul pentru amenajarea unor spații pietonale în centrul orașului. Este vorba despre proiectele din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană făcut în timpul primarului Sorin Oprescu, preluat de administrația Firea și pentru care nu s-au găsit bani. Cererile de finanțare au fost aprobate luni de Consiliul General al municipiului București.
În total sunt 35 de mari proiecte pentru capitală. Pe infrastructură vor fi depuse proiecte cu o valoare de aproape șapte miliarde de lei. Pe spații pietonale și piste de bicicliști vor fi depuse proiecte cu o valoare de circa 1,5 miliarde de lei. Câteva exemple : amenajarea unui pod pietonal și pentru bicicliști peste Dâmbovița, amenajarea de parcări subterane cu 227 de locuri sau amenajarea trotuarelor de la Piața Romană în zona statiilor RATB și a gurilor de metrou. Gabriela Firea, fostul primar al Capitalei, îl acuză pe primarul Nicușor Dan că vrea să finanțeze prin programul guvernamental Anghel Saligny proiecte care nu sunt eligibile prin acest program pentru că privesc infrastructura ”mare”. La RFI, Septimius Pârvu, coordonator de programe la Expert Forum, spune că, teoretic, menirea programului era să finanțeze comunitățile sărace și, din această perspectivă, cererea depusă de primăria capitalei pare să depășească într-adevăr cadrul programului. Totuși, criteriile de eligibilitate nu sunt clare, mai spune expertul, și asta va lăsa loc pentru decizii cu caracter politic, respectiv pentru alocarea de bani pe criterii ce țin mai mult de politica de partid așa cum s-a întâmplat cu faimoasele PNDR 1 și 2 ale PSD. ”În primul rând, opt miliarde este o sumă foarte mare având învedere că tot programul are 50 de miliarde și este complet nerealist să credem că Primăria va primi toți acești bani…Pe de altă parte, acest lucru ne arată și cum văd politicienii acest program și anume ca pe un mecanism foarte politic, adică împărțim banii conform relațiilor pe care le avem…Acest program ar trebui, teoretic, să aibă criteriii care să treacă dincolo de relațiile unui primar sau președinte de consiliu județean…”, spune Septimius Pârvu.
De partea sa, Irina Zamfirescu, spune și ea că ”filosofic” și moral există întrebarea dacă un oraș bogat poate să ceară bani pentru piste destinate bicicletelor în timp ce unele comunități sărace nu beneficiază de o infrastructură esențială. De asemenea, expertul Active Watch spune că, la nivelul Primăriei Capitalei, nu pare să existe o viziune pe termen lung a felului în care ar trebui să se dezvolte orașul și nici o încurajare a ideii de dezbatere publică asupra proiectelor mari. Altfel, din perspectiva oportunității, proiectele par să fie bine alese și au mai fost validate anterior de Consiliul General, care nu a fost însă în stare să atragă fonduri europene pentru aceste idei îngropate în sertar, amintește Irina Zamfirescu. ”Asta e o problemă simptomatică în București de foarte mult timp…Deci cred că dacă facem un cimitir al hotărârilor de Consiliu General care au fost validate (…) am vedea că avem o sumedenie de astfel de proiecte care au arătat foarte bine în conferințele de presă dar foarte puțini oameni au mai urmărit câte dintre ele au fost implementate efectiv, tocmai din lipsa fondurilor…Pe de altă parte ne lipsește discuția despre ”vrem să facem asta și asta în următorii trei ani și avem aceste surse de finanțare și cumva fondurile europene să intre în această schemă”, explică la RFI Irina Zamfirescu.
Într-un răspuns pentru G4 Media, surse Ministerul dezvoltării susțin că, teoretic, proiectele prezentate de Primăria capitalei sunt eligibile să fie finanțate. Acestea au explicat că Municipiul București este reședința județului Ilfov și atunci, potrivit OUG 95/2021 și ordinului de ministru subsecvent, capitala se încadrează la capitolul muncipii reședință de județ.
articol de Lea Berzuc, publicat pe rfi.ro, 8 noiembrie 2021
