Recensământ 2022. Incertitudini
Cu siguranţă, datele finale ale recensământului actual vor arăta la nivelul naţional o valoare mai mare a populaţiei. Cu cât, însă? Aici e marea necunoscută. La ora actuală, există două opinii importante. Una dominantă, potrivit căreia populaţia rezidentă a ţării este mai redusă decât valoarea reper, ce se bazează pe faptul că emigraţia românilor e mai importantă cantitativ decât se estimează, şi o alta care introduce în ecuaţie şi mobilitatea post-pandemică. Potrivit celei de-a doua opinii, mişcarea de remigraţie a românilor din plină criză pandemică a fost mai importantă decât returul ulterior al cetăţenilor români în Occident, survenit după relaxarea restricţiilor.
#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul
Sub titlul „”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”, în cursdeguvernare.ro a apărut o analiză interesantă, dar doar din perspectiva datelor statistice vehiculate. În rest, nu e dificil de sesizat cheia de lectură prietenă centralismului pe care autoarea ne-o propune. Aceasta se arată mai degrabă îngrijorată de creşterea ecartului de dezvoltare din interiorul regiunilor: “[d]ezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.”
Recensământ 2022. Socoteala din târg
Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?
De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.
De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori.
#VOCILEMOLDOVEI Despre „socoteala din târg” a recensământului 2022
Dacă vrem să însemnăm ceva mai mult pe harta distribuţiei fondurilor europene sau bugetare naţionale, fiţi responsabili, dragi ieşeni! Dacă nu aţi fost recenzaţi, mai aveţi câteva zile. Dacă nu sunteţi în localitate, apelaţi la un prieten!
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)
În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)
Fără doar şi poate, sustenabilitatea înseamnă mult mai mult decât resursa financiară – care reprezintă, din nefericire, singurul mobil extrem de egoist al Bucureştiului când propune astfel de configuraţii – mă refer atât la comasarea comunelor, cât şi la acţiunea de creare a unor (sub)regiuni prin comasarea a două-trei judeţe, acţiune ce va impune nişte geometrii apropiate fostelor regiuni din perioada de inspiraţie sovietică.
Să eficientizăm statul român, o entitate în care doar centrul contează, s-ar traduce cu să-i fie mai bine Bucureştiului şi nu teritoriilor.
#VOCILEMOLDOVEI Search Corporation a cerut rezilierea contractului A13
Faptul că proiectantul Search Corporation a cerut rezilierea contractului A13 (Autostrada Bacău-Braşov) simplifică mult ecuaţia relaţiilor transcarpatice în regim de autostradă, dar (atenţie!) nu duce şi la o rezolvare a acesteia!
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…
…comasarea unor comune şi alte erori anunţate ale unei foarte posibile reforme administrativ-teritoriale
Baiul cel mare e că până acum astea sunt singurele idei de reformare administrativă vehiculate în ultimul deceniu de fostele şi actualele autoritaţi administrative şi politice la fel de nepricepute ale României. Personal, le consider erori extrem de grave în abordarea reformei administrative, ce vor avea consecinţe catastrofale la nivel teritorial – unele oraşe, încă importante astăzi, vor deveni insignifiante mâine, nemaivorbind despre riscul de a crea nişte „monstruozităţi” comunale nefuncţionale.
Despre parcurile industriale ale Moldovei (III)
Acest inventar demonstrează că zestrea capacităţilor industriale moderne ale Moldovei e săracă. Chiar dacă am asista la o mişcare de refugiere a companiilor ucrainene (puţin probabilă!) în România, cu puţine excepţii (cazul Iaşului şi al Bacăului), zonele urbane funcţionale ale Moldovei sunt nepregătite pentru a primi astfel de implantări.
Despre parcurile industriale ale Moldovei (II)
Dacă privim la TOP IV cele mai industrializate judeţe (după numărul de salariaţi): Bucureşti şi judeţele Timiş, Argeş şi Braşov, nici unul dintre acestea nu se regăseşte în top IV judeţe după suprafaţa parcurilor industriale. Ultimul top e condus de: Prahova (909 ha, dintre care 646 ha în parcuri operaţionale), Cluj (459 ha, dintre care 331 ha în parcuri operaţionale), Bihor (261 ha, dintre care 241 ha în parcuri operaţionale) şi Sibiu (210 ha, integral operaţionale).
Despre parcurile industriale ale Moldovei (I)
În România există 103 parcuri industriale cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului şi Hotărâre a Guvernului la data de 30.03.2022, suprafaţa totală atingând 3441 ha. Din totalul parcurilor, doar 72 sunt operaţionale, ceea ce înseamnă 2653 ha. 13 parcuri, ce însumează 248 ha, se află în curs de amenajare, iar 17 parcuri (540 ha) se află la stadiu greenfield. Potrivit Ziua Cargo, aceste parcuri industriale concentrează 1500 de companii cu 75 de mii de salariaţi.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)
În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia că există o supraînregistrare în dreptul populaţiei rezidente (populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei din metadata TEMPO, acea categorie care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi). De ce e importantă această categorie de populaţie? Pentru că populaţia rezidentă e cea care continuă seriile cenzitare. Această stare de fapt va imprima mari surprize la recensământul ce se află în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte dimensiunea demografică a localităţilor ţintă ale imigraţiei formale basarabene.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (II)
Rezultatele de la recensământul din anul curent ar putea să fie o surpriză neplăcută pentru localităţile ţintă ale imigraţiei formale basarabene. Este mai mult decât probabilă o supraînregistrare în baza de date TEMPO în ceea ce priveşte populaţia rezidentă – populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei, cea care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi. Supradimensionarea actuală a acestei categorii demografice are multiple surse atât din zona bilanţului migratoriu, cât şi din zona bilanţului natural. Mai mult, suspectez că există şi suprapuneri imperfecte între mulţi indicatori demografici (aflaţi deopotrivă în zona migraţiei, cât şi în zona evoluţiei naturale a populaţiei), suprapuneri datorate unui „conflict” statistic între populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă.
Ziarul de Iași / Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (I)
Recensământul amânat pentru 2022 va rezolva, măcar în parte, câteva dileme cu care se confruntă demografia din România. Iar după ce vom avea rezultatele parţiale sau finale, s-ar putea să ne mirăm foarte cum de estimările oficiale ale populaţiei rezidente sunt atât de mult supradimensionate în raport cu rezultatele recensământului.
#VOCILEMOLDOVEI Un text (mai ales!) pentru botoşăneni
În condiţiile în care peste tot în lume primăriile oraşelor medii şi mari caută mijloace alternative de mobilitate urbană la deplasarea cu automobilul personal, avantajând transportul public (cu trenul urban, tramvaiul, troleibuzul etc.) şi creând constrângeri pentru mobilitatea individuală cu automobilul, autorităţile botoşănene adoptă soluţii greşite, experimentate în vestul european prin anii ‘70-‘80 şi cu un deceniu sau două intarziere în Europe de est. Să urmăreşti fluidizarea traficului rutier prin eliminarea liniilor de tramvai e (în cel mai bun caz!) nepricepere.