Monitorul de Botoșani / Profesor universitar: Cele mai gogonate înregistrări din țară la recensământ sunt în Botoșani
Botoșăneanul George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, analizează datele finale ale recensământului din 2021 și explică discrepanțele dintre realitatea din teren și statisticile oficiale.
Ziarul de Iași / Când salariile o iau înaintea autostrăzilor
În ultima vreme, două ştiri despre Iaşi şi Moldova pun în discuţie narativul despre polul sărăciei şi al emigrării din România. 1) Salariile din Iaşi au cunoscut, în ultimul deceniu, cea mai puternică creştere la nivel naţional – 159%, mai mult chiar decât la Cluj – 157%, vedeta economică a sud-estului european; 2) Recensământul ne spune că, totuşi, nu Moldova este regiunea care se depopulează cel mai rapid, ci sudul.
RPL 2021 – Cât de mari ne mai sunt judeţele
Dacă topul supraestimărilor statistice nu a generat surprize majore, topul judeţean al subestimărilor demografice e foarte interesant. Lăsând la o parte judeţul Ilfov, cu aproape 40 de mii de locuitori mai mult decât estimările, următoarele judeţe în această ierarhie sunt: Bacău, Suceava, Neamţ, Botoşani, Vrancea, Bistriţa-Năsăud şi Vaslui, ce se suprapun dorsalei de emigraţie maximă a României.
contributors.ro / Recenzarea s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori
Recensământul Populației și al Locuințelor 2021 și-a încheiat faza cea mai importantă – înregistrarea populației și locuințelor. După primele operațiuni de verificare, corectare și validare a chestionarelor vom cunoaște spre sfârșitul anului rezultatele provizorii. Din datele centralizate zilnic la Institutul Național de Statistică se poate contura, cu prudență și inerente estimări, o cifră fie și aproximativă a populației rezidente recenzate pe județe la sfârșitul ultimei zile de recenzare, duminică 31 iulie 2022. La fel de importante sunt învățămintele acestei ample operațiuni statistice naționale, atâtea cât pot fi desprinse din evoluțiile recenzării în lunga perioadă a acestei faze, de la 14 martie la 31 iulie 2022, dar și din evenimente și dezvoltări având legătură cu recensământul.
Recensământ 2022. Socoteala din târg
Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?
De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.
De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)
În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia că există o supraînregistrare în dreptul populaţiei rezidente (populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei din metadata TEMPO, acea categorie care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi). De ce e importantă această categorie de populaţie? Pentru că populaţia rezidentă e cea care continuă seriile cenzitare. Această stare de fapt va imprima mari surprize la recensământul ce se află în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte dimensiunea demografică a localităţilor ţintă ale imigraţiei formale basarabene.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (II)
Rezultatele de la recensământul din anul curent ar putea să fie o surpriză neplăcută pentru localităţile ţintă ale imigraţiei formale basarabene. Este mai mult decât probabilă o supraînregistrare în baza de date TEMPO în ceea ce priveşte populaţia rezidentă – populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei, cea care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi. Supradimensionarea actuală a acestei categorii demografice are multiple surse atât din zona bilanţului migratoriu, cât şi din zona bilanţului natural. Mai mult, suspectez că există şi suprapuneri imperfecte între mulţi indicatori demografici (aflaţi deopotrivă în zona migraţiei, cât şi în zona evoluţiei naturale a populaţiei), suprapuneri datorate unui „conflict” statistic între populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă.
Ziarul de Iași / Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (I)
Recensământul amânat pentru 2022 va rezolva, măcar în parte, câteva dileme cu care se confruntă demografia din România. Iar după ce vom avea rezultatele parţiale sau finale, s-ar putea să ne mirăm foarte cum de estimările oficiale ale populaţiei rezidente sunt atât de mult supradimensionate în raport cu rezultatele recensământului.