Ziarul de Iași / Câteva chestiuni minore privind alegerile din iunie 2024

de George Țurcănașu

Dacă ar fi să facem diferenţa dintre populaţia cu domiciliul stabil (cea care contează în calcularea procentului prezenței la vot) şi populaţia rezidentă a celor 8 judeţe ce compun în linii generale regiunea noastră istorică, vom observa că lipsesc de la domiciliu aproximativ un milion de locuitori.

Despre prezenţa la vot în Moldova

În media tradiţională, jurnalişti, dar şi oameni care cochetează (mai degrabă!) cu mediul academic au venit cu explicaţii de tip: „Buzatu-i de vină” de absenteismul mare din judeţele Moldovei. La fel, citind diversele comentarii apărute în mediul online, am văzut că mulţi dintre cei ce le-au scris, după ce în prealabil au consultat prezenţa la vot, au ajuns la concluzia că spiritul civic al populaţiei din România ar urma un gradient vest-est. În opinia multora dintre cei ce au comentat pe acest subiect, populaţia judeţelor transilvane sau de pe faţada vestică a ţări, având cică valori mai mari ale prezenţei la vot, ar fi mai responsabilă. Apropo, dacă acceptăm relaţia directă între prezenţa la vot şi civism, ar trebui să premiem judeţe precum Giurgiu, Olt şi Teleorman, toate cu o prezenţă la vot de peste 60%.

În această ecuaţie, judeţele Moldovei au valori cuprinse între 51,1% – în Vrancea (prezenţa maximă la nivelul regiunii noastre) şi 37,2% – în Vaslui (minima absolută a României). Prezenţa la vot în Iaşi a fost de 41,1% (locul al II-lea în Moldova şi în România, după „absenteism”), iar media pe Moldova a fost de aproximativ 44,5 %. Această valoare ne situează mult sub media naţională, ce a depăşit 50 de procente. Să fie populaţia regiunii noastre mai indiferentă faţă de structura politicienilor pe care-i vom trimite la Bruxelles sau pe fotoliile confortabile ale instituţiilor administrative de acasă?

Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Procentele mai mici ale prezenței la vot în Moldova se pot explica în mare parte prin diferenţa mare dintre populaţia cu drept de vot cu domiciliul în judeţele moldovene (asta e categoria demografică pentru care se realizează listele electorale) şi populaţia efectiv prezentă în localităţile moldovene, cea rezidentă. Dacă ar fi să facem diferenţa dintre populaţia cu domiciliul stabil (cea care contează în calcularea procentului prezenței la vot) şi populaţia rezidentă a celor 8 judeţe ce compun în linii generale regiunea noastră istorică, vom observa că lipsesc de la domiciliu aproximativ un milion de locuitori (o treime dintre românii absenţi, conform datelor INSSE); e necesar să precizăm faptul că nu toţi cei ce compun diaspora au vârsta necesară votului, dar categoria potenţialilor votanţi e foarte importantă.

Această valoare foarte mare a migraţiei moldoveneşti, care influenţează şi dimensiunea indicatorului prezenţei la vot are o dublă sursă: în primul rând e vorba de o masă mare a emigraţiei autohtone, a populaţiei Moldovei apusene; acestei migraţiii se adaugă o alta – imigraţia moldovenilor din Republica Moldova, care din 2012 încoace au devenit cetăţeni români prin stabilirea domiciliului formal, cu predilecţie în localităţile din judeţele moldoveneşti. Nu am găsit în nici o sursă statistică cifra oficială a stabilirilor cu domiciliul în judeţele moldovene a basarabenilor. Un lucru e clar, însă, în judeţul Iaşi nu locuiesc de facto aproape un milion de locuitori, aşa cum e scris în rubrica populaţiei cu domiciliul stabil în baza de date TEMPO a INSSE, ci doar ceva mai mult de 770 mii (cf, RPL 2021). Tot aşa, nici municipiul Vaslui nu are 140 sau 150 de mii de locuitori, ci doar 60 de mii sau municipiul Iaşi, 390 de mii, ci puţin peste 270 de mii. Nu mai vorbesc de exoticele rezultate ale prezenţei la vot de 11%-14% din comunele ieşene Moşna, Scânteia sau Grajduri, ce au o populaţie cu domiciliu stabil de 3-4 ori mai mare decât cea rezidentă. Cel mai probabil, sunt aproximativ trei sute de mii de persoane din stânga Prutului ce au domiciliul formal în judeţele din Moldova. La această categorie se adaugă multe sute de mii de persoane ce au migrat în străinătate şi în alte locuri din România, păstrăndu-şi domiciliul stabil în localităţile moldovene.

Cazanele, bată-le vina!

Există o rubrică interesantă în statistica alegerilor: „Votanți pe liste suplimentare”. Această rubrică adună aproximativ 207 mii de persoane, ce reprezintă 2,28% din numărul total al voturilor exprimate. Doar că repartiţia spaţială a acestei categorii e profund dezechilibrată. În date absolute, ierarhia e dominată de Dolj, Municipiul Bucureşti (ambele cu 10,7 mii de votanţi) şi Mehedinţi (10,4 mii). Dar numărul efectiv al votanţilor pe liste suplimentare e mai puţin important în ecuaţia votului. Ceea ce e important e procentul categoriei în numărul votanţilor, care în cazul judeţului Mehedinţi, mic din perspectiva demografică, e de 8,22%, valoare ce instalează detaşat această unitate administrativă pe primul loc în ţară. Locurile următoare sunt ocupate de Giurgiu (peste 4,7%), Olt şi Sălaj, ultimele cu peste 4%. Singura explicaţie rezonabilă pentru procentajul uriaş din dreptul Mehedinţiului e numărul mare de turişti ce s-a aflat în duminica votului pe aceste frumoase plaiuri româneşti. Cum Cazanele sunt principala atracţie turistică a zonei, astea au reprezentat motivul principal al aglomeraţiei de votanţi pe listele suplimentare. Aşa că adepţii teoriei conspiraţiei pot sta liniştiţi, Cazanele sunt chiar frumoase.

Lăsând orice urmă de ironie la o parte, această categorie ar fi trebuit să aibă valori superioare în Municipiul Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timiş şi în alte judeţe ale căror reşedinţe sunt mari centre universitare. În unităţile administrative enumerate, procentajele acestei categorii s-au încadrat în intervalul 1,4-2,5%.

Regionaţionalism fără motiv

Mai există o categorie încă numeroasă de ardeleni care mai afişează cu o superioritate vădită faţă de românii din celelalte regiuni o hartă în care judeţele transilvane ar fi mai peneliste decât cele din extracarpatic. Ori n-au auzit de monopolul politic instalat de PSD-PNL la nivel naţional, ori Ardealul nu are pesedişti de soi, aşa cum avem noi în extracarpatic.

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Devino membru MDM