Selecția instituțiilor spitalicești care vor primi finanțare pentru construire sau extindere s-a încheiat cu un eșec pentru Iași: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară nu primeşte finanţare şI se află doar pe lista rezervelor. Proiectul a primit trei puncte mai puțin decât ultimul obiectiv de investiții admis și se află pe locul 2 sub linie.
Printre cele 27 de „premiante” se află 4 obiective pe specialitatea cardio, cea pe care a mizat proiectul de la Iași: un centru chirurgical cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tg. Mureș, un compartiment de Cardiologie Intervențională la Spitalul Județean de Urgență Alba-Iulia, o nouă clădire pentru Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare București și, de asemenea, clădire nouă pentru Policlinica Municipală Constanța, specializarea Cardiologie și Oncologie. Proiectul care ar urma să fie edificat la Miroslava a marșat pe ideea că ar fi fost singurul de acest fel din Moldova.
Nici ieftinit de trei ori nu a mers
Viitorul spital, rod al unui parteneriat încheiat de Consiliul Județean cu administrația comunei Miroslava, cu Ministerul Sănătății și cu Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou, era proiectat să aibă o capacitate de 500 de paturi împărțite între 27 de secții/ departamente, 14 săli de operație și 80 de locuri la Terapie Intensivă.
În octombrie, CJ anunța că investiția totală se ridică la 1,48 de miliarde de lei, din care solicitarea pentru finanțare prin PNRR reprezintă 60 la sută, adică 888 de milioane de lei. De remarcat că, pe lista afișată de Ministerul Sănătății, proiectul apare cu un buget total de numai 532,7 milioane de lei, adică ceva mai mult de 100 de milioane de euro. În comparație, Spitalul Regional de Urgență, cu 850 de paturi, este evaluat la peste 500 de milioane de euro. Acest ultim proiect, finanţat din alte fonduri, de care, de altfel, se discută de mai bine de zece ani, este în prezent în faza finalizării proiectului tehnic și obținerii autorizației de construire, de care depinde lansarea licitației pentru atribuirea contractului de lucrări.
Coborârea valorii de proiect pentru IRMC este în mod cert legată de nivelul de finanțare prin PNRR: 95 la sută pentru obiectivele evaluate la mai puțin de 150 de milioane de euro și 60 la sută pentru cele mai scumpe de 300 de milioane.
Interesant este faptul că, cu două excepții, celelalte 25 de obiectivele aprobate pentru finanțare costă mai puțin de 150 de milioane de euro. Noul sediu al Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț este cel mai scump, fiind estimat la 1,4 miliarde de lei. Din această valoare, PNRR va asigura 70 la sută, iar administrația județeană Neamț va trebui să găsească 400 de milioane de lei pentru cofinanțare. De asemenea, viitorul sediu al Spitalului de Urgență al MAI este evaluat la un miliard de lei, din care ministerul, adică statul român, va trebui să suporte, la fel ca la Neamț, 400 de milioane. Pe lista celor 27 figurează investiţii cu valori apropiate, ba chiar şi mai mari decât cea cerută pentru Institutul de la Miroslava. Acestea sunt în judeţele, Arad, Timişoara, Oradea, Hunedoara şi Constanţa. Desigur şi în Ilfov şi în cele menţionate la începutul articolului.
Nu este clar dacă „ieftinirea” institutului de la Iași era legată de lipsa cofinanțării. Până la închiderea ediției, Consiliul Județean nu a emis niciun punct de vedere și nicio declarație oficială nu a fost făcută. Cert este că mare parte din cele 7 criterii de ierarhizare a solicitărilor de finanțare par să fi fost îndeplinite. IRMC avea deja și autorizația de construire emisă pe cele 12 hectare puse la dispoziție la Brătuleni, lângă Șoseaua de centură.
Totuși, IRMC a obținut doar 61 de puncte, față de 92, câte are primul clasat, Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Tg. Mureș. Patru dintre cele 27 de obiective aprobate sunt ale Ministerului Apărării, unul, al Ministerului Afacerilor Interne, iar unul, al SRI.
Din Moldova, s-au mai calificat Spitalul nr. 2 Vaslui (90 de puncte) cu 325 de milioane pentru secții noi și Spitalul Județean Bacău (243 de milioane).
Cum văd oamenii politici ieșeni căderea vârfului de lance al proiectelor administrației liberale
Până la închiderea ediţiei nu am obţinut un punct de vedere oficial de la conducerea Consiliului Judeţean sau a filialei locale a PNL. Un oficial de la CJ ne-a spus însă, cerând anonimatul, că mai are o ultimă speranță în Programul Operațional pentru Sănătate şi că personal vede o consolare în faptul că nici Clujul nu ar primit finanţare pentru propunerea de a constru un spital de urgenţe. De remarcat însă că printre cele 27 de obiective Clujul figurează cu o investiţie de aprope 200 milioane de lei pentru o clinică de patologii vasculo-cerebrale. Clujul este şi lider în privinţa atragerii altor fonduri din PNRR, prin trenul metropolitan, estimat la un miliard de euro. În lipsa reacţiilor de la administraţia liberală. Am solicitat opinii de la liderii partidelor de opoziţie.
articol de Radu Meșniță, apărut în Ziarul de Iași, 12 ianuarie 2023
