Într-o atmosferă al cărei ton a fost dat de prezența numeroasă a jandarmilor și de gardurile puse la dispoziția ieșenilor astfel încât aceștia să se poată așeza cât mai departe de tribuna oficială, în Piața Unirii din Iași a avut loc, la 24 ianuarie, tradiționala sărbătorire a Zilei Unirii Principatelor. La manifestare au fost prezenți și membrii asociațiilor civice Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8, Reset și Moldova vrea Autostradă, ținuți de jandarmi la distanță de oficialități și de presă.
S-au remarcat măsurile sporite de securitate, numărul mai mare de garduri față de anul trecut, filtrele amănunțite ale jandarmilor, perimetrul securizat, prezența lunetiștilor pe blocurile care mărginesc Piața Unirii. Potrivit unor surse apropiate organizatorilor, au avut acces în Piața Unirii, în apropierea statuii lui Alexandru Ioan Cuza și în zona tribunei oficiale, doar membrii partidelor politice și funcționari din instituțiile autorităților locale.
„În 2018 nu au fost garduri între scena din Piața Unirii și public. Din 2019 în 2021 a fost un rând de garduri. În 2022 și 2023 – două rânduri de garduri, jandarmi și sepepiști. În 2024 – patru rânduri de garduri, mulți jandarmi și sepepiști plus întreaga piață ocupată de membrii și de agitatorii partidelor parlamentare”, potrivit lui Alexandru Cohal, vicepreședinte al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, care participă în fiecare an la manifestările de la 24 ianuarie.
Atipic față de alți ani electorali, de la manifestare au lipsit președintele României și șeful Guvernului, la tribună fiind prezenți președintele Senatului și al Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, miniștri liberali și alte oficialități locale sau județene care fac parte din această formațiune politică. Nu au lipsit liderii a două partide populist-extremiste, însoțiți de câteva sute de fani. Spre deosebire de publicul obișnuit sau de activiștii organizațiilor civice, aceștia s-au putut manifesta în voie chiar în fața scenei oficiale.
Membrii asociațiilor civice – Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8, Reset și Moldova vrea Autostradă – nu au avut acces în Piața Unirii, ci doar într-o zonă marginală, departe de perimetrul rezervat oficialităților și de locurile din care transmiteau jurnaliștii și televiziunile locale și regionale. Ca în fiecare 24 ianuarie din ultimii 6-7 ani, organizațiile civice au vrut să le transmită oficialilor de la București că își aduc aminte de Moldova doar cu ocazia acestui moment, că promisiunile nu mai sunt de ajuns și că regiunea are nevoie de investiții pentru a se dezvolta și pentru a recupera decalajul față de celelalte zone ale țării.
„Asociațiile civice au fost în piață, cu de acum cunoscutele lor mesaje pro-dezvoltare, penalizând discursurile goale ale piticilor politici care se cred mari doar pentru că au pus stăpânire pe tribună și pe microfon. Mulți se vor fi întrebat de ce nu stăm liniștiți la locurile noastre, în țarcurile pregătite de putere pentru supuși. E simplu, pentru că suntem cetățeni”, a menționat Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
Pe bannerele desfășurate de activiștii civici s-a putut citi: „Ați votat o lege pentru A8. Moldova are nevoie de Autostrada Iași-Tg. Mureș”; „Moldova nu mai acceptă minciuna”; „Finanțați urgent execuția Autostrăzii A8”; „Efectul centralismului: Bucureștiul nu vrea Spitalul Inimii”; „Stop discriminării Moldovei”; „Unire în cuget și… mințiri”; „Moldova spune NU extremismului”; „Bilanțul 2023: 0 km din Autostrada Unirii” etc.
Prezență în media a membrilor Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei
- Florea Ioncioaia și Dorin Dobrincu la TVR Iași
Tot miercuri, 24 ianuarie, istoricul Florea Ioncioaia, membru al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, a fost invitat la postul de televiziune TVR Iași care a găzduit o ediție specială maraton în direct, de peste 3 ore, dedicată manifestărilor de la Iași prilejuite de Ziua Unirii Principatelor.
Pe lângă evocarea evenimentelor de acum 165 de ani și a personalității lui Cuza, Florea Ioncioaia a remarcat că sărbătoarea de la 24 ianuarie este una dintre puținele cu adevărat populare, de care oamenii s-au atașat în timp. „Pe de altă parte, în perioada comunistă a apărut ideea de a transforma acest moment într-o „liturghie” a statului. Din acest motiv, avem în prezent două componente care se canibalizează: celebrarea politicienilor și participarea populară, voluntară”, a spus istoricul, menționând că în ultimii ani acestora li s-a adăugat, „absolut spectaculos”, încă o componentă, cea a protestului.
Florea Ioanicioaia a mai remarcat lipsa de imaginație a organizatorilor Zilei Unirii de la Iași care repetă același program neatractiv, cu muzică populară și discursuri, cu iz de manifestare comunistă din anii 80.
În cadrul ediției speciale de la TVR Iași, au intervenit în direct din Piața Unirii Dorin Dobrincu, din partea Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Ionel Apostol, din partea asociației Împreună pentru A8, și Daniela Mitrofan, din partea Reset.
Dorin Dobrincu și-a manifestat revolta față de faptul că sărbătoarea de la Iași „a fost confiscată, în primul rând, de autoritățile locale și centrale și, în al doilea rând, de partidele politice. În loc să asistăm la un moment de reflecție, asistăm la o confiscare a unei sărbători naționale”. Președintele MDM a mai deplâns faptul că „în ultimii ani, la Iași, la 24 ianuarie se face o demonstrație de forță a structurilor statului, cu garduri peste garduri și cu reguli absurde”.
Întreaga ediție specială difuzată de TVR Iași și intervențiile lui Florea Ioncioaia și ale lui Dorin Dobrincu pot fi urmărite în înregistrarea de mai jos:
- Dorin Dobrincu la Prima News
În aceeași zi, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei Dorin Dobrincu a fost invitat și la postul tv Prima News unde a vorbit de momentul istoric de la 24 ianuarie 1859 și de consecințele acestuia.
„E de domeniul evidenței că au fost o mulțime de câștiguri după 1859, după cum au fost și multe pierderi, mai ales în privința Moldovei”, a spus președintele MDM. El a descris apoi evenimentele și „regia” din Piața Unirii din Iași din acest an, accentuând că sentimentul că sărbătoarea a fost confiscată de autorități și de partide a fost mai evident ca niciodată.
Discuția dintre Dorin Dobrincu și moderatorul Ciprian Aron poate fi urmărită în materialul video de mai jos începând cu minutul 1:12:00:
- Ionel Boamfă la podcastul „De la om la om”
Tot pentru a evoca momentul istoric de la 24 Ianuarie 1859, semnificațiile și consecințele acestuia, Ionel Boamfă, lect. Dr. la Universitatea Al. I. Cuza și membru al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, a participat la podcastul „De la om la om” realizat de Emanuel Balan.
Citând presa vremii, Ionel Boamfă a dat două exemple din care reiese sentimentul mai vechi că Moldova este lăsată în urmă, mai ales în privința investițiilor în infrastructură:
„Ziarul Ecoul Moldovei scrie în 1895 că deputații moldoveni au cerut, în Parlamentul de la București, acordarea unor fonduri pentru prelungirea căii ferate care venea de la Galați spre Tecuci, Bârlad, Iași. Asta în contextul în care s-a votat în Parlament, din prima, construirea căii ferate Pitești – Câmpulung în Muntenia. S-au amânat de vreo două-trei ori fondurile respective, s-a spus că e criză, că nu sunt bani, și așa mai departe. După ce a apărut acest articol în Ecoul Moldovei, replica de la București a fost că jurnaliștii respectivi sunt antimunteni. Un alt exemplu, în perioada interbelică, presa ieșeană titra în 1938, cu litere mari, pe prima pagină: Moldova vrea șosele moderne”, a povestit universitarul.
Emisiunea care l-a avut pe Ionel Boamfă invitat poate fi urmărită integral mai jos: