- Analiza INS arată că Iașul nu mai poate recupera diferența față de ceilalți poli regionali pentru că nu avem industrie
- În plus, universitățile locale cad în clasamentele naționale, iar celelalte urcă
- Contrar retoricii triumfaliste a lui Mihai Chirica, Iașul a pierdut definitiv competiția economică: avem PIB/locuitor sub media pe țară (85%), iar Cluj, Brașov și Timiș au o bază industrială consolidată, care le asigură creștere constantă pe termen lung
- Iașul a pierdut enorm în 150 de ani: are un PIB/locuitor la 16.000 de euro, iar Bucureștiul e la 60.000 de euro/locuitor
- Am pierdut și tranziția de 35 de ani: nu avem infrastructură, nu avem investiții industriale. Cluj e la 30.000 de euro/locuitor, iar Timiș și Brașov la aproximativ 25.000 de euro/locuitor, mult peste media națională
- Oxford Economics remarcă progresul Iașului, dar e „efectul de bază”: se pleacă de la valori mici astfel că procentele înseamnă puțin în valori absolute. Creșterea procentuală ar trebui să fie dublă sau triplă
- Reproșuri în studiile INS: zero infrastructură, industrie slabă, cartierele centrale nu oferă divertisment
Prognoza arată că Iașul nu poate recupera decalajul față de celelalte județe din țară.
Iașul are un singur record național: pelerinaj religios
Iașul nu reușește să recupereze decalajul economic față de Cluj, Timișoara sau București și riscă să se stabilizeze pentru următorii ani sub media națională. Orașe precum Brașov, Constanța sau Oradea încep să se distanțeze de Iași și să se stabilească în următoarea „grupă” economică, din care noi nu vom mai face parte.
Condițiile geografice și istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă, din punct de vedere socioeconomic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economică a anilor ’60 era preponderența agrară și nivelul de trai foarte scăzut.
În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forțată în regiune, în scopul redresării situației economice prin achiziționarea de capacități de producție de concepție modernă la nivelul țărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști.
Totuși, dezvoltarea industrială a fost mult prea diversificată și nu a ținut cont de condițiile specifice și de resursele naturale, energetice și de mediu existente în regiune. Perioada 1998-1999 a fost marcată de maximă recesiune atât la nivel național cât și regional. S-au făcut simțite efectele liberalizării cursului de schimb valutar, cât și a programelor de restructurare în întreprinderile cu pierderi începute pe parcursul anului 1997.
Managementul defectuos, datorat reticenței la implementarea sistemului de asigurare a calității producției și produselor au determinat o scădere industrială accentuată începând cu 1997, cu implicații grave asupra dezvoltării regiunii în toate celelalte domenii.
Graficul de mai sus prezintă evoluția creșterii economice în perioada 1999-2006 în Regiunea Nord-Est comparativ cu situația la nivel național, remarcându-se următoarele:
- în 1999 descreșterea economică regională este cu 50% mai mare decât cea înregistrată la nivel național
- în anul 2001 se înregistrează pentru prima dată o creștere economică de 8,32%, superioară celei naționale, ca efect atât al politicii monetare și fiscale promovată la nivel național cât și ca urmare a fondurilor de care a beneficiat Regiunea Nord-Est, începând cu 1999
- în anul 2003 creșterea economică de 8,3% a fost superioară valorii înregistrate la nivel național de 5,2%, dar în anul 2004 creșterea economică în Regiunea Nord-Est a fost de 5,7%, sub nivelul național de 8,4%
- După ce s-a înregistrat o creștere economică modestă de numai 2,2% în anul 2005, în special datorită diminuării producției agricole ca urmare a ploilor și inundațiilor care au afectat toate regiunile României, în anul 2006 creșterea PIB regional este mai substanțială de 5,6%, dar inferioară totuși valorii înregistrate la nivel național (7,0%).
Am analizat PIB-ul pe locuitor în cele mai mari orașe din România și creșterea lor economică. Iașul este cel mai slab și în acest context. Se poate observa nu numai faptul că județul Iași a fost constant sub alte județe din țară, dar și faptul că… CITEȘTE CONTINUAREA AICI
analiză de Cristi Tanasa, apărută în Reporter de Iași, 6 ianuarie 2026
