În octombrie 2021 indicii clientelismului în alocarea de discreţionară de fonduri pentru autorităţile locale au atins maximul istoric al ultimilor 15 de ani, conform calculelor EFOR.
În plină pandemie şi incertitudine, guvernul a spart puşculiţa de siguranţă a ţării – Fondul de Rezervă – distribuind fără niciun motiv rezonabil primăriilor și consiliilor județene, în principal PNL, o sumă de 1,01 miliarde lei adică echivalentul a 200 de milioane de EUR, mult înainte ca anul să se încheie şi să ştim ce nevoi imprevizibile vor mai apărea.
Nu e prima oară când se întâmplă aşa ceva: mecanismul a mai fost folosit în trecut în aceeaşi manieră clientelară. Doar că HG 1088 aprobată în octombrie 2021 depăşeşte limitele uzuale ale politizării şi arbitrarului în alocarea de fonduri, mergând mult dincolo de ce au practicat în trecut guvernele PSD sau cel condus de Tăriceanu, care apăreau până acum cu un maxim pe indicele de clientelism calculat de EFOR.
Pe scurt, în luna octombrie înregistrăm un maxim istoric al politizării alocărilor de fonduri pentru autorităţile locale pentru că:
- PNL a primit 65% din bani, UDMR 14%, iar PSD 16%. USR aproape că nici nu există pe harta alocărilor. La comune și orașe peste 70% din bani au mers către liberali. Doar la consilii județene pare că social democrații i-au depășit pe liberali.
- Sunt județe unde PNL a luat peste 90% din fonduri: Alba, Ilfov, Suceava. La Sibiu și Constanța, PNL a luat 97% din fonduri. În foarte puține județe (precum Ialomița și Sălaj) PNL a primit sub 50% din fonduri, unele dintre acestea fiind dominate de UDMR; la Buzău și PSD a luat câte 60% din bani
- HG 1088, emis de Guvernul Cîțu vine pe un clar fond politic, legat de campania internă pentru șefia partidului, în care a avut nevoie de susținere politică și face parte dintr-o serie de măsuri care pot fi echitate ca proastă guvernare, în care se înscrie și Programul Saligny
- Stilul acesta de guvernare, prin HG care alocă bani pentru primării cu probleme financiare nu ilustrează de fapt decât situația complicată în care se află administrația locală și modul în care guvernele încearcă să cumpere influență, eventual în ani electorali, pentru a cârpi acolo unde este nevoie de reformă solidă. Și mai arată lipsa de viziune pe termen lung a tuturor guvernelor. Pe aceeași logică se construiește și Programul Saligny.
EFOR a analizat modul în care s-au distribuit banii din FR, la ce partide au ajuns și care a fost destinația acestora. Am vrut să vedem dacă HG 1088 se situează mai rău în termeni de clientelism. Cercetarea noastră include alocări de 16 miliarde de lei între 2008 și 2021, adică 224 de HG pentru alocarea de bani prin Fondurile de Rezervă și de Intervenție. Nu am analizat alocările către instituții de la nivel central, deși ar merita la rândul lor o privire, mai ales că în ultimii ani guvernele au împământenit practica de a aloca bani din Fondul de Rezervă (FR) pentru plata cheltuielilor din PNDL, întrucât promisiunile de decont au fost mai mari decât alocările, iar bugetele au fost întocmite pe genunchi.
Citește raportul integral aici.
Vedeți mai multe despre alocările dintre 2008 și 2021 pe Harta Clientelismului, secțiunea dedicată FR, actualizată în octombrie 2021.
De asemenea, puteți vizualiza interactiv mai jos alocările din FR și FI din analiză, respectiv alocările din HG 1088, calculate per capita.
Alte concluzii:
- FR rămâne un instrument clientelar, vag reglementat, netransparent și necontrolat. Alocările se fac de către Guvern și nu sunt supuse unui control adecvat, Ministerul de Finanțate limitându-se la identificarea nevoilor. Limitele sunt mărite semnificativ pe parcursul anului prin rectificări și prin ajustări ale bugetelor anumitor instituții publice, ale căror credite anulate se direcționează către FR. De asemenea, procente semnificative din bani, peste 70% în 2018 și 2019, au fost aprobate prin derogări de la o lege și așa neclară.
- În ultimii trei-patru ani, guvernul a reînceput să folosească o practică utilizată intens de guvernele din 2004-2009, de a crește semnificativ alocările pentru FR. Vârful alocărilor a fost în 2006 și 2008, când FR a fost mărit de 593,22 ori față de alocarea inițială.
- Între 2016 și 2021 cei mai mulți bani din FR au mers către cheltuieli curente și de capital (61%), pentru cheltuieli care țin de social (28%), respectiv pentru asigurarea alimentării cu energie termică (8%).
- Guvernul a alocat cei mai mulți bani către comune, aproape jumătate, apoi 21% către consiliile județene și municipii. Nici Bucureștiul nu a lipsit din schemă, întrucât a primit alături de sectoare 693 de milioane de lei între 2008 și 2021 (5%).
- În anii electorali, alocările au tendința de a crește și pot avea un alt scop, și anume acela de a atrage susținerea administrației locale pentru organizarea alegerilor și obținerea unui număr cât mai mare de voturi la nivel local
mai mult aici
analiză apărută pe expertforum.ro, 19 octombrie 2021