fanatik.ro / Bucureștiul, insensibil la „strangularea” Moldovei de către Moscova? Klaus Iohannis și Bogdan Aurescu, luați la bani mărunți: „Per ansamblu, România joacă prost!”

Istoricul Dorin Dobrincu „taxează” lipsa reacției președintelui Klaus Iohannis, după ce Volodimir Zelenski a vorbit despre „strangularea Moldovei”, de către Rusia.

Primul semnal de alarmă referitor la amenințarea Rusiei față de Republica Moldova a venit din partea lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei afirmând că „Rusia vrea să stranguleze țara vecină”, iar Kremlinul caută modalități, în acest sens. Istoricul Dorin Dobrincu a deschis un subiect sensibil: „La scară europeană, situația din Moldova îi preocupă pe mulți și ar trebui să ne preocupe și pe noi. Nu este vorba doar despre simpli cetățeni, ci despre autoritățile de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis. Per ansamblu, România joacă prost!”

Istoricul Dorin Dobrincu: „În privința Moldovei, Klaus Iohannis a reacționat mereu cu întârziere, Bogdan Aurescu este interpusul președintelui, iar Nicolae Ciucă nu pricepe ce se întâmplă în vecinătate”

Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul A.D Xenopol din Iași și un fin cunoscător al situației de peste Prut. De altfel, în trecut, interlocutorul nostru a mai atras atenția asupra jocului politic purtat de instituțiile statului român, în perioada războiului din Ucraina și mai ales din punctul de vedere al ramificațiilor acestui conflict.

„Nu am observat nicio preocupare a României în sensul de a sprijini Moldova. Dincolo de implicarea țării noastre în diverse feluri, fie că ne referim la susținerea în problema UE și a aderării la NATO sau la trimiterea de ajutoare și la sprijinul în materie de energie electrică, Bucureștiul este dator, odată cu apariția acestor semnale de alarmă”, a declarat Dorin Dobrincu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Dorin Dobrincu
Istoricul Dorin Dobrincu (sursa ahrivă personală Dorin Dobrincu)

Istoricul a oferit și motivația pentru care, în opinia sa, președintele statului și ministrul de externe sunt principalii vinovați, pentru actuala stare se spirit: „Potrivit prevederilor constituționale, principala îndatorire în privința politicii externe îi revine președintelui Iohannis. Ulterior poate interveni Guvernul, prin Ministerul de Externe. Întotdeauna, președintele Klaus Iohannis a reacționat cu întârziere. Ministrul Aurescu este, pur și simplu, interpusul președintelui și nu iese din cuvântul acestuia. În privința premierului Nicolae Ciucă, am impresia că dumnealui nici măcar nu pricepe ce se întâmplă în vecinătate…”

Partenerul nostru de discuție a apreciat că, practic, singura poziție oficială, dar fără a avea amploare, i-a aparținut liderului PSD, Marcel Ciolacu, pe o rețea de socializare: „Oricum, și în acest caz a fost vorba doar despre câteva cuvinte, în stilul „să fie bine, ca să nu fie rău”. E drept, a mai existat o reacție a fostului oficial Vasile Dâncu, dar dumnealui n-a găsit nimic mai bun de spus decât că Maia Sandu a găsit această idee a loviturii de stat, tocmai pentru a restarta scena politică, într-un moment în care se afla în cădere”.

Volodimir Zelenski
Întregul scandal a pornit de la recentele declarații ale lui Volodimir Zelenski (sursa hepta.ro)

România, pilonul cariat al flancului estic al NATO

Referindu-se strict la situația din Moldova, Dorin Dobrincu a reamintit, de asemenea, că primul care s-a exprimat în legătură cu o posibilă implicare a Rusiei în țara vecină a fost, așa cum spuneam, Volodemir Zelenski, iar reacția acestuia s-a produs în timpul turneului european. Însă, nu trebuie omisă reacția Maiei Sandu. Președintele de la Chișinău a punctat afirmațiile lui Zelenski și, în același timp, oficialii americani au precizat că nu dispun de alte surse, dar că dau crezare spuselor președintelui Moldovei.

„Din punctul de vedere al acțiunilor Rusiei, știm foarte bine că, întotdeauna, Kemlinul a jucat mereu în acest fel, pregătind schimbări de putere și lovituri de stat. Înaintea invaziei din Ucraina, oficialii ruși se declarau în favoarea negocierilor și a rezolvării problemelor pe cale pașnică. Cu toate acestea, la 24 februarie 2022, au invadat Ucraina”, a subliniat istoricul.

Acesta a opinat că „puterea de la București nu are o forță deosebită în contextul internațional, mai ales când vorbim despre jocurile Rusiei, dar suntem datori măcar cu o serie de declarații de susținere, așa cum am făcut-o în privința Ucrainei. Totuși, chiar și în această chestiune, am jucat extrem de timid. Ne-am uitat la ce fac alții și nu mă refer neapărat la marile puteri”.

„În problema invaziei rusești, am adoptat o poziție foarte timidă, chiar în raport cu țări mult mai mici, precum statele baltice. Oamenii care dețin responsabilități în fruntea statului român nu au nici curaj și nici viziune, iar uneori mă întreb dacă cumva chiar înțeleg ce se întâmplă. Nu știu dacă ei pot anticipa ce se va întâmpla în următoarele decenii, în această zonă a Europei. Până de curând, a existat teoria potrivit căreia flancul estic al NATO are doi piloni, Polonia și România. Din păcate, în estul continentului avem de a face cu o construcție cu un pilon foarte puternic, Polonia, și cu unul mâncat de carii, în speță, România”, a argumentat Dorin Dobrincu, pentru FANATIK.

Ion Ceban
Ion Ceban, unul dintre personajele „roșii” de la Chișinău (sursa hepta.ro)

Adevăratul scop al Kremlinului, crearea haosului în spatele frontului ucrainean

Revenind la problema Republicii Moldova, interlocutorul nostru este de părere că, deși Bucureștiul nu este capabil să trimită trupe în ajutorul țării vecine, poate totuși adopta o poziție categorică, măcar din punct de vedere declarativ. „În general, Bucureștiul a jucat foarte prost, din pricina necunoașterii și a intereselor subterane. Gândiți-vă că PSD îl susține pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, care provine din Partidul Comunist. În plus, autoritățile române – iar aici este vorba atât despre PNL cât și despre președintele Iohannis – au tratat multă vreme cu oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc”, a atacat „la baionetă” intervievatul nostru.

Dorin Dobrincu a dăugat că, deși, la un moment dat, autoritățile de la București au intenționat să se apropie de președintele Maia Sandu, care beneficiază de o imagine foarte bună, acest lucru nu ne poate face să uităm jocul prost purtat în interior. Iar această problemă rămâne în picioare chiar și în condițiile în care, totuși, este greu de crezut că, în momentul actual, Kremlinul ar plănui o nouă ofensivă:

„În contextul actual, nu cred că rușii au în vedere deschiderea unui nou front militar. După părerea mea, ei intenționează să creeze probleme în spatele frontului ucrainean, pentru că Republica Moldova este un stat mic, aflat, însă, la graniță cu Ucraina, cât și cu România. Evident, grație României, Moldova are parte de o deschidere către Uniunea Europeană. Însă, deocamdată, Rusia nu și-a mișcat nici măcar așa numitele „trupe de menținere a păcii”, dar poate susține preluarea puterii de la Chișinău de către adversarii „roșii” ai Maiei Sandu”.

Partenerul nostru de discuție a reamintit și faptul că, în urmă cu un an, au avut loc nenumărate proteste, în fața clădirilor administrației de la Chișinău: „Știm că în spatele acestor manifestări se află Ilan Șor, fost membru al Parlamentului Moldovei, care de o bună bucată de vreme este fugar în Ungaria. Însă, au fost implicate și alte cercuri din lumea interlopă. Maia Sandu a reacționat abia după declarația președintelui Zelenski de la Bruxelles, potrivit căreia ucrainenii interceptaseră un plan rusesc”.

Putin caricatură
Vladimir Putin, aici caricaturizat, are o mulțime de adepți în România (sursa hepta.ro)

Modul de gândire putinist, prezent în societatea românească

Dorin Dobrincu este inclusiv președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei care are ca scop sprijinul acordat statului de peste Prut, dar și dezvoltarea Moldovei aflată în componența României. Am fost interesați să aflăm cum privește situația creată, din punctul de vedere al unei persoane care are în „fișa postului” îmbunătățirea relațiilor bilaterale, nu doar la nivel declarativ. Din acest punct de vedere, istoricul ieșean a menționat:

„Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei este o asociație făcută din nevoia de a exprima o voce puternică pe celălalt mal al Prutului, în condițiile în care discriminarea Moldovei este evidentă. Există, evident, o îngrijorare, mai ales referitoare la modul de a face politică. Firește că nu putem discuta despre un stil de politică vizionar, dar tensiunile de la graniță pot apărea oricând”.

De asemenea, am intenționat să aflăm cum este privită întreaga situație din perspectiva raportării oamenilor obișnuiți sau mai exact cum poate fi caracterizată ceea ce numim cu toții „starea generală de spirit”„Anul trecut, la doar câteva săptămâni după invazia tancurilor rusești în partea de est a Ucrainei, în România și cu un accent crescut în Moldova, exista temerea că rușii vor ajunge rapid la Nistru și ulterior la Dunăre și la Prut”, și-a început răspunsul Dorin Dobrincu.

„După cum am observat, acest lucru nu s-a petrecut, datorită rezistenței ucrainenilor și sprijinului oferit de Occident. În cercurile academice, interesate de realitatea din Republica Moldova, există în continuare o îngrijorare că, în cazul extinderii conflictului și a ipotezei în care Rusia ar reuși să controleze și Republica Moldova, integrarea țării și mai ales scoaterea sa din zona de izolare internațională va întârzia. Chișinăul nu mai trăiește teama din lunile februarie-martie 2022, însă starea de tensiune persistă. Unii cetețeni încă mai discută despre escaladarea situației, dar există și analize care ne îndeamnă să fim mai liniștiți. Totuși, eu personal nu sunt deloc relaxat, având în vedere ce observ că se întâmplă în Europa de Răsărit”, a continuat cercetătorul.

Revenind la atitudinea României, deși a repetat constant faptul că autoritățile au principala responsabilitate, interlocutorul nostru este de părere că „ar trebui să fim mai atenți la ce se întâmplă cu o parte a populației, care rămâne foarte deschisă, permeabilă la dezinformare, la manipulare și devine chiar conspiraționistă. Pandemia a exacerbat o anumită stare deja existentă și apoi a urmat tensiunea creată de războiul din est”.

„Din acest motiv, consider că ne confruntăm cu o vulnerabilitate în interiorul Românieimai mult, AICI

articol de Andrei Dicu, apărut în fanatik.ro, 20 februarie 2023

Devino membru MDM