de Dorin Dobrincu
Lupta de clan pare a se înteți în PNL. După ce l-a adus pe Klaus Iohannis în fruntea PNL, via Grivco, deschizându-i drumul spre Cotroceni, după ce în mai multe rânduri și-a împins soția la Bruxelles, din slăbiciune și interese familiale, Crin Antonescu s-a gândit că e cazul să facă o radiografie a partidului său.
Ieri, 14 august 2024, într-o vioaie intervenție televizată, fostul președinte al PNL i-a pocnit la grămadă pe Nicolae Ciucă („progenitura politică” a lui Iohannis), Rareș Bogdan („personaj autocentrat şi fanfaron”), Dan Motreanu și Lucian Bode. Împreună aceștia sunt niște „semidocți” și oferă „o formă […] de mediocritate și chiar impostură”, potrivit generoaselor catalogări antonesciene. Nu a scăpat de urecheală nici Iohannis, apreciat de cei din jurul său drept un mare lider european, „ritualul slugărniciei” neavând limite, iar ridicolul fiind deplin. De fapt, moștenirea lui Iohannis nu este grozavă nici în analiza lui C.A.
Antonescu a fost distrugător în privința candidaturii lui Ciucă la prezidențiale. Promovarea unei cărți inexistente este „o formă de impostură”. Omul lui Iohannis s-a acoperit de ridicol. Toată campania PSD-ului împotriva generalului pensionar nu face cât aprecierea președintelui PNL de acum un deceniu. Cât despre cei care vor să fie pe listele la parlamentare, aceștia trebuie să posteze pe rețele ceea ce li se transmite, „niște inepții cu Ciucă”, a mai ținut să observe fostul președinte. Armata de ventuze îl va aproba la o bere pe Antonescu, dar va tăcea adânc în public. În joc sunt funcții, interese și resurse.
Totuși, cu cine ar trebui să iasă peneliștii la înaintare în cursa pentru Cotroceni? Antonescu i-a amintit pe Ilie Bolojan și pe Eduard Helvig. Bolojan face administrație locală în Oradea-Bihor de vreo două decenii, dar are o relație proastă cu Iohannis și cu actuala conducere a partidului. Helvig are o istorie interesantă. Tocmai ținând cont de ea, nu poți să nu te întrebi: cum să ai încredere într-un ins care a trecut prin curtea lui Voiculescu, apoi prin cea a lui Iohannis, pentru a fi în cele din urmă pus cu mâna în fruntea SRI? Antonescu pare să ignore că e o idee proastă să propui un fost șef de serviciu secret în campania pentru prezidențiale, mai ales într-o țară cu democrație încă șchioapă, cum este România.
Dincolo de deciziile care se vor lua la vârful PNL în lunile următoare, în mod sigur unii de acolo, dar și din alte părți au cearcăne la această oră. Pentru sistemul nostru politic asta e o veste bună. Cu cât monopolurile politice se șubrezesc, cu atât cresc șansele democrației.
