Cu toate acestea, moldovenismul – ca mişcare regională, ce pare a se construi în fragmentul vestic al fostului stat, ce a supravieţuit până în epoca modernă, poate genera confuzii în mintea spectatorilor neimplicaţi. Neimplicaţi fie din comoditate, fie pentru că n-au fost niciodată „la Moldova“! (Observaţi cum în această formulare un teritoriu cu dimensiuni regionale e declasat la nivelul unui loc, a cărei formă de reprezentare cartografică e, de obicei, un punct. Nu am auzit niciodată pe cineva că a fost, sau nu, „la Transilvania“ sau „la Dobrogea“!)
Aşa ar fi trebuit să stea lucrurile şi cu Republica Moldova, scria pe Facebook colegul Lucian Sfîcă în ziua manifestaţiilor de la Skopje, Bitola şi din alte oraşe împotriva schimbării numelui Fostei Republici Iugoslave Macedonia, în Macedonia de Nord. Nu e nimic legitim în această denumire (referire la republica din stânga Prutului – n.r.). Am acceptat-o poate iniţial pentru că aveam în cap ideea că poate fi ceva temporar. (sau poate e vinovat analfabetismul geopolitic al parlamentarilor români ai anilor ‘90! – n.r.) Nu e ceva temporar, ba din contră, pare ceva de lungă durată. Beneficiind de această denumire, mulţi din republică se consideră moştenitorii statului medieval Moldova. Mai recent, multe instituţii de la Chişinău o iau pe scurtătură. Vedeam recent că Institutul de Statistică din Republica Moldova îşi asumă şi numele simplificat de „Statistica Moldovei“. Mai mult, politicieni de rang înalt din România (dar şi cetăţenii români, inclusiv locuitori ai Moldovei apusene – n.r.) o iau pe aceeaşi scurtătură referindu-se la statul vecin ca Moldova, nu Republica Moldova. Confuzie aparent banală, dar care în timp formează o percepţie total greşită asupra acelui teritoriu. Orice denumire era de preferat în locul uneia care să permită această confuzie geopolitică.
George Țurcănașu, Ziarul de Iași, 21 iunie 2018
