de Dorin Dobrincu
Miercuri, 3 mai 2023, la Iași, în sediul Consiliului Județean, a avut loc o ședință comună a Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Senatul României și a Comisiei de economie, buget și finanțe din Parlamentul Republicii Moldova. La reuniune au participat și asociațiile civice Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Moldova vrea Autostradă. Oficiile de gazdă au fost asumate de președintele CJ Iași, Costel Alexe.
Întâlnirea nu a avut loc întâmplător la Iași, scopul fiind consolidarea și extinderea parteneriatului în privința transporturilor și turismului între România și Republica Moldova. Schimbările geopolitice, eforturile Chișinăului pentru aderarea la Uniunea Europeană, susținerea Occidentului, cu România parte a acestuia, războiul din Ucraina, nevoia de comunicații rapide și sigure, toate acestea constituie un cadru favorizant pentru colaborarea între părți.
Într-un mod poate neobișnuit, cele care au fost invitate să deschidă partea efectivă a dezbaterilor au fost asociațiile civice. Reprezentanții acestora – Dorin Dobrincu (MDM), Alexandru Cohal (MDM), Ionel Apostol (ÎpA8) și Daniel Mătăsaru (MVA) – au făcut referiri ample la situația infrastructurii majore de transport din regiunea Moldovei.
Pentru că nu avem un discurs pentru publicul intern și unul pentru cel extern, am trecut în revistă neglijarea vreme îndelungată de către guvern a părții de nord-est a României, lentoarea cu care au fost decise investițiile și găsite sursele de finanțare, presiunea pusă constant în ultimii ani de societatea civilă asupra clasei politice și instituțiilor în vederea realizării unor obiective majore, în mod special a autostrăzilor A8 și A7, cu efecte vizibile, lucru de altfel recunoscut și de politicieni, starea foarte proastă a căilor ferate, inclusiv relația deficitară a comunicațiilor cu estul, în special cu Republica Moldova. Nu mai puțin importante sunt căile ferate ale regiunii, unele magistrale fiind neglijate, cvasiabandonate de multă vreme.
A fost subliniată importanța raportării la o scară mult mai largă, într-un context macroregional, având în vedere că șansele la dezvoltare ale României, în cazul de față ale regiunii Moldova, și ale Republicii Moldova vor crește dacă rețelele de infrastructură nu sunt destinații finale, ci parte într-un flux de circulație mai extins, în mod particular spre Ucraina.
Din partea Comisiei senatoriale românești, perspectiva oficială a fost oferită de președintele acesteia, Toma Petcu, fost ministru al Transporturilor în 2017-2018. Acesta a răspuns mai multor întrebări puse de membrii asociațiilor civice, cu privire la situația investițiilor din Moldova, reieșind că se fac eforturi pentru recuperarea timpului pierdut. Oficialul a pus accent pe deschiderea unei noi sesiuni de finanțare prin Programul Operațional Transporturi (POT), a amintit de lucrările la A7 și A8, în acest din urmă caz și a podului de la Ungheni, dar și a altor trei poduri peste Prut, la Stânca-Costești, Bumbăta-Leova și Fălciu-Leca.
În contextul discuțiilor, dl Petcu a ținut să precizeze că a venit de la București la Iași, împreună cu alți membri ai comisiei, cu trenul. A fost și pentru domnia sa o ocazie pentru a vedea cum arată calea ferată și materialul rulant de pe magistrala 600. La Tecuci, unde se schimbă locomotiva, trecându-se de pe cea electrică pe diesel, oficialii români au fost nevoiți să aștepte circa trei ore, înainte de a-și continua drumul spre Iași. Revoltat, fostul ministru a precizat că situația i se pare nedemnă nu doar de România momentului, ci și în comparație cu cea din urmă cu două-trei decenii. I-am spus dlui Petcu că ar fi de dorit ca președintele statului, premierul și alți oficiali să vină la Iași – când o fac, pentru că știm că ajung rar aici – cu trenul pe aceeași cale ferată sau cu mașina pe șoselele existente, pentru că astfel cu siguranță vor înțelege și ei cât de necesare sunt (și) investițiile în infrastructura din partea de est a țării.
Din partea delegației moldovene au avut intervenții Radu Marian, președintele Comisiei de economie, buget și finanțe din legislativul de la Chișinău, Sergiu Lăzărescu și Petru Frunze, membri ai aceleiași comisii, și Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București.
Oficialii moldoveni au reiterat interesul Republicii Moldova pentru modernizarea căilor rutiere și a căilor ferate, în cel din urmă caz inclusiv pentru trecerea la ecartamentul european, un proces de durată și costisitor. Au fost amintite unele proiecte importante care fie s-au încheiat, fie sunt în derulare ori urmează să fie începute, inclusiv construirea sau modernizarea unor poduri peste Prut, în colaborare cu partea română. O atenție importantă este acordată securizării energetice a țării, având în vedere dependența de gazul rusesc până în urmă cu un an, dar și de sistemul energetic din Transnistria. Dl Chirilă a sugerat o dezirabilă cooperare între asociațiile civice din România, în speță din regiunea Moldova, cu cele din Republica Moldova.
Întâlnirile de felul celei care a avut loc ieri la Iași pot, dincolo de un anume formalism, să pună alături oameni care au perspective diferite asupra dezvoltării economice și colaborării, chiar agende diferite. Pentru unii s-ar putea să fie doar bifarea unei sarcini de serviciu, eventual o formă de turism politic, însă pentru alții sunt preocupări legitime și constante. Comunitățile de pe cele două maluri ale Prutului își pot crește șansele la dezvoltare dacă găsesc un vocabular comun și susțin proiecte comune. O știm și noi, cei la de vest de râu, o știu și ei, cei de la est.
