Între populism și „Vrem capul lui Moțoc!” – editorial de Cătălin MORARU, redactor șef „Monitorul de Botoșani”
Reacția furioasă (și impresionantă prin solidaritatea ei) a oamenilor din Botoșani și chiar din restul țării demonstrează că am ajuns la un moment de cotitură, care arată colapsul aproape complet al capacității de reacție administrativă în țara noastră. Am ajuns până la urmă, după atâția ani de contraselecție în politică, la un nivel de nepricepere absolut de speriat la toate nivelurile.
Ziarul de Iași / De ce nu se poate dezvolta echilibrat România?
În perioada septembrie-octombrie 2019, nu mai puţin de 696 de proiecte au fost atribuite arbitrar, în urma unor discuţii informale pe care şeful Prognozei, Ion Ghizdeanu, le avea cu reprezentanţii UAT-urilor şi cu persoane influente din mediul politic şi administrativ.
Libertatea / REPORTAJ. O româncă a plecat la 19 ani dintr-un sat din Bacău și a ajuns să candideze la alegerile locale din Norvegia
De anul trecut, Roxana are cetățenie norvegiană. „Am zis că dacă tot sunt implicată și fac multe pentru localitate, de ce să nu fiu cetățean”. A dat un test de limbă și unul de cultură generală, pentru care a învățat câteva săptămâni. În august o să înceapă o școală de agronomie pentru adulți, care va dura doi ani. La toamnă va candida la consiliul local din partea Senterpartiet (e pe locul 11 pe o listă cu 25 de candidați). Ca să poată reprezenta partidul la alegerile locale, Roxana a dat un examen din programul lor politic.
Ziarul de Iași / Dacă am cere metrou la Iaşi…
Funcţionarii noştri de la centru nu sunt capabili să vadă dincolo de logica centralistă, inadaptată a construcţiei noastre naţionale – un teritoriu depozitar al unor bariere, ce se dovedesc a fi încă greu de surmontat, al unor frâne ale distanţei specifice mijlocului secolului trecut, dar şi al unor fracturi identitare manifeste. Doar când e prea groasă treaba, mai dau un ban şi periferiei. În rest, nici evidenţa nu o pot înţelege.
Ziarul de Iași / Cine conduce Iaşul cu 20.000 de lei pe lună: un nou episod din serialul ZdI. Punctele tari şi oamenii slabi din fruntea judeţului
Echipa aflată în slujba ieşenilor, venită la Consiliul Judeţean ca să aducă dezvoltare – cum îi place lui Costel Alexe să o descrie în fiecare declaraţie publică – pare să-şi fi atins obiectivele încă din primele zile de la instalarea în funcţii. Pentru că dezvoltarea a început, e adevărat, chiar cu membrii echipei câştigătoare.
Între anti-muntenism și moldo-fobie
Dacă acum mai bine de un secol Bucureștii s-au supărat fiindcă s-a cerut, din Moldova, alocarea echitabilă a fondurilor destinate infrastructurii feroviare, acuzându-i pe gazetarii ieșeni de „anti-munitenism”, putem și noi să inițiem o acțiune la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, contra autorităților centrale, pe motiv de „moldo-fobie”?
Ziarul de Iași / Ce li se cuvin Iaşului şi Moldovei
În primul rând, Iaşului şi Moldovei li se cuvin nişte oameni integri şi capabili. Integritatea nu face casă bună cu PNL Iaşi. Flancat de doi urmăriţi penal, Chirica şi Alexe, Muraru poartă responsabilitatea totală a complicităţii faţă de acuzaţiile aduse de justiţie celor doi.
MDM s-a întâlnit cu Ambasadorul SUA
Luni, 24 aprilie 2023, la Iași, am participat, în format restrâns, la o întâlnire cu doamna Kathleen Ann Kovalec, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Oficialul american a fost prezent în urbea moldavă cu ocazia deschiderii expoziției fotografice „Noi, poporul: 25 de ani de parteneriat strategic” între Statele Unite ale Americii și România.
În România, disparităţile regionale sunt alimentate din programele de finanţare menite să le reducă
Regiunea de dezvoltare Nord-Est are o populaţie ce reprezintă 16,9% din populaţia României (RPL 2021) şi fondurile POR ale Regiunii Nord-Est (cea mai saracă din România!) nu reprezintă decât 15,2% din fondurile de la nivel naţional.
Pseudocuriozitate regională
Miercuri, 19 aprilie 2023, la TVR Iași, la emisiunea „Forum economic” moderată de Iulian Leca, au fost invitați dl Dorin Dobrincu, ca reprezentant al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), și dl Vasile Asandei, în calitate de director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est.
Dorin Dobrincu la TVR Iași: „Subdezvoltarea Moldovei nu vine din paleolitic”
O interesantă discuție despre șansele Moldovei de a recupera, cu ajutorul banilor europeni, decalajele din ultimele decenii a avut loc în cadrul emisiunii „Forum economic”, difuzată la TVR Iași, miercuri, 19 aprilie 2023. Dezbaterea, moderată de jurnalistul Iulian Leca, i-a avut ca protagoniști pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, și pe Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est.
TeleM / Proiecte și orgolii în Moldova
Joi, 13 aprilie 2023, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), Dorin Dobrincu, a fost invitatul emisiunii „În Linia Întâi”, de la postul de televiziune local TeleM.
Talk-show-ul, moderat de jurnalistul Florin Ghețău și având ca temă „Proiecte și orgolii în Moldova”, a analizat modul în care Guvernul de la București gestionează fondurile europene, fără să aibă în vedere reducerea inegalităților economice și sociale dintre regiunile României.
Republica.ro / Revolta unui moldovean față de „bogații privilegiați” din București și Ardeal care au luat partea leului din PNRR: „Cum poate un cetățean român din Moldova, zonă în care statul investește pe jumătate față de București și Ardeal, să aibă aceleași șanse?”
Mihai Chiper: Soluția dezvoltării Moldovei, așa cum o dovedește Transilvania, nu e legătura cu Bucureștiul. Miza a fost, este și va fi mereu legătura cu Europa occidentală.
Ziarul de Iași / Vizita comisarilor UE, concluzii: Iaşul și Regiunea de Nord-Est rămân la mâna Bucureștiului
Programele financiare ale Uniunii Europene, lansate la Iași zilele acestea, nu fac mare deosebire între regiunile de dezvoltare existente, cele mai mari fonduri rămânând la dispoziția programelor naționale.
Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (III)
Statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.
Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (II)
Resuscitarea Porţii Focşanilor a ajuns din 2019 principalul scenariu de război cu care lucrează autorităţile române. Regiunea Moldovei redevine, oficial, după zeci de ani, teritoriu tampon, linia de apărare faţă de Rusia fiind restabilită la 300 de km de frontiera de Nord.
Bucureştiul şi non-strategiile de dezvoltare regională
Când critic Bucureştiul, nici pe departe nu îmi îndrept privirea către bucureştenii oneşti, ci doar către autorităţile centrale, ce asigură guvernanţa naţională. Dacă ar fi fost bună, nu aş fi avut decât cuvinte de laudă. Dar e rea, iar impactul negativ al politicilor regionale duc la descompunerea din ce în ce mai accelerată a teritorialităţii noastre regionale.
contributors.ro / Kapelnița, Perfuzia și Picurătoarea
În Republică se va vorbi de-acum româna, dar nu aceea la care vă gândiți. Acum, că puterea de la Chișinău a convins parlamentul moldovean să legifereze că limba oficială a țării este „limba română”, s-au repus în mișcare vechile tectonice ale naționalismului moldovean și ale naționalismului român, terminate la capete cu unioniști, europeiști, rusofili și moldoveniști.
Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (I)
Observam în textul anterior (Anihilarea Moldovei prin digitalizare) că infrastructura critică, cu impact pentru securitatea României, nu este amplasată în Moldova. O asemenea concepţie are rădăcini istorice profunde şi provine dintr-o tradiţie ocultată, aspect ce necesită o introducere mai amplă asupra subiectului.
Ziarul de Iași / Discriminare teritorială şi regionalism
Moldova e discriminată teritorial de către statul român pe toate planurile: infrastructură, sănătate, finanţări mai mărunte din diverse programe europene sau naţionale, culmea, menite să reducă disparităţile regionale.