TeleM / Criza politică de la București și efectele asupra Moldovei
Președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, a fost joi, 11 iunie, invitatul emisiunii „linia Întâi”, de la postul TV TeleM Iași, moderată de jurnalistul Florin Ghețău. Discuția a abordat criza politică pe care o traversăm și implicațiile asupra proiectelor Moldovei.
COMUNICAT DE PRESĂ: Drona rusă de la Galați a spulberat iluzia că Moldova este protejată
Drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru amenințările războiului modern.
PRESShub.ro / Istoricul Dorin Dobrincu: Moldova este regiunea cea mai expusă a României în fața unei eventuale agresiuni a Rusiei. Căderea dronei rusești la Galați, test de turnesol pentru autoritățile române
Moldova este importantă nu doar din perspectivă istorico-identitară, ci și ca spațiu strategic și economic esențial pentru coeziunea României. În acest sens, regiunea nu ar trebui privită ca un simplu „buffer” sau zonă de adâncime strategică, ci ca o parte integrantă a statului, un spațiu prețios prin oamenii, comunitățile și valorile culturale și materiale aflate aici. Dezvoltarea regiunii este în sine un element de securitate.
Interviu RFI România: „Sorin Grindeanu și PSD blochează autostrăzile Moldovei”
Cine își asumă pierderea celor 4,2 miliarde de euro din programul SAFE pentru autostrăzile A7 și A8 și condamnarea Moldovei la subdezvoltare? Este întrebarea adresată președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, de către Asociația civică „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. Activiștii ieșeni condamnă decizia lui Sorin Grindeanu de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului referitoare la începerea programului european SAFE.
COMUNICAT DE PRESĂ: Sorin Grindeanu și PSD blochează autostrăzile Moldovei! 4,2 miliarde de euro pentru A7 și A8 sunt în pericol de a fi pierduți
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), implicată civic încă de la începuturi în sprijinirea și promovarea construirii autostrăzilor din Moldova, condamnă decizia iresponsabilă a președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, de a sesiza ieri, 20 mai, Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2026, referitoare la începerea programului european SAFE.
HotNews.ro / INTERVIU. Reprezentantul asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” spune că, în materie de regionalizare a țării, „am putea învăța de la polonezi”
Ce ar face regiunile, ce ar face județele? Poate România să ajungă la o altă împărțire administrativă? Interviu cu istoricul Dorin Dobrincu, care a studiat îndelung domeniul și s-a implicat într-o asociație care militează pentru dezvoltarea celei mai vitregite de atenție zone a țării.
Politica responsabilă: cheia dezvoltării Moldovei
Dorin Dobrincu, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, a fost invitat în emisiunea „Linia întâi”, cu Florin Ghețău, TeleM, ediția din 12 februarie 2026. Citiți mai jos o transcriere a discuției din cadrul emisiunii.
Ziua cea mai lungă
Unirea se va împlini când regiunea Moldova va fi tratată în mod egal cu celelalte regiuni ale României, când se va dezvolta, când locuitorii săi nu vor mai fi forțați să o părăsească în masă din cauza sărăcirii la care politica statului centralist o supune, spuneam noi.
Contributors.ro / Flatarea anestezică
Iată că a venit vremea ca N. Dan, noul președinte al României, să-i laude pe moldoveni cât sunt de culți, de buni, de importanți. Aflat vineri în vizită la Iași, N. Dan a spus în esență lucruri corecte: Iașul cultural, Iașul academic, Iașul antibiotic; problema e că vorbele sale s-au înscris în lungul șir al ‘gesturilor fără conținut’ al politicii dâmbovițene față de regiunea noastră.
RFI România: Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită renunțarea la conceptul apărării la Poarta Focșaniului (interviu)
Noi solicităm renunțarea la acest concept al Porții Focșaniului, care pur și simplu rostogolit în spațiul public nu face decât să întărească sentimentul de abandon al unei mari părți din populația României și mă refer în special la populația din regiunea Moldovei. Cerem în mod explicit întărirea militară a Moldovei și asta se poate face prin sporirea prezenței armatei României în regiune.
Dorin Dobrincu la TVR Iași: Focalizarea pe Poarta Focșaniului arată că abandonezi apărarea Moldovei dintre Carpați și Prut
O dezbatere de o oră pe tema strategiei de apărare a României în actualul context geopolitic a putut fi urmărită miercuri de la ora 16, la TVR Iași și TVR 3, în cadrul emisiunii Forum Economic. Realizatorul Iulian Leca l-a avut ca invitat pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, care a expus pe larg motivele ce au determinat recent organizația să adreseze autorităților o scrisoare deschisă referitoare la controversata strategie de apărare a României la Poarta Focșaniului și la neglijarea regiunii Moldova din punct de vedere militar.
RFI România / Controversa „Porții Focșaniului”. Strategia Armatei Române nu presupune abandonarea niciunei părți din teritoriu (Interviu)
Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea unei părți din teritoriu! Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a trimis o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și șefului Armatei în care semnalează chiar declarațiile făcute de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, potrivit cărora „Poarta Focșanilor” este „o vulnerabilitate”. „Acest coridor nu ar trebui sa fie prima linie de apărare, apărarea începe mult mai în est, la frontieră, pe linia Prutului”, consideră activiștii civici. Iar la graniță, spune președintele Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, nu este nici măcar un bocanc de soldat NATO.
Scrisoare deschisă: Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea la porți interioare
Operaționalizarea Porții, adică adoptarea acesteia ca scenariu principal de apărare a estului țării, discutat de Armata României, reprezintă o eroare convenabilă Rusiei. Un asemenea accent transmite disponibilitatea României de a nu se angaja, încă de la Prut, cu toate resursele. Atragem atenția asupra unei realități dureroase pentru noi: focalizarea pe zona Focșani evidențiază că Bucureștiul nu consideră apărarea regiunii Moldova o chestiune existențială pentru statul român.
CĂTRE UN MODEL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI (I): România asimetrică. Regiunile în capcana centralismului
O absență majoră din dezbaterea despre regionalizare, ca parte a unei reforme administrativ-teritoriale, e necesitatea stabilirii unor criterii ale regionării teritoriale altele decât criteriul etnic sau cel al chiversnisirii banului public. Aceste criterii sunt: dezvoltarea social-economică în timp a regiunilor – inclusiv prin discriminarea lor pozitivă – , apoi coerența cultural-istorică a unor regiuni, respectiv relația dintre cele două criterii. În cele ce urmează ne vom concentra asupra primului.
CursDeGuvernare.ro / Atenție – divergența internă se accentuează, diferențele dintre regiuni cresc în loc să scadă. Va reuși autostrada Moldovei să atenueze efectul?
Prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) din ianuarie 2022, ce indicau spre o mutare a centrului de greutate al dezvoltării României dinspre vest spre est și sud până în 2025, nu s-au confirmat.
Dimpotrivă, la doi ani distanță, datele CNSP arată o accentuare a disparităților între regiunile României, adică o supra-dezvoltare a regiunilor deja dezvoltate și o performanță mai slabă decât se estima a regiunilor estice și sudice.
TVR Iași / Dorin Dobrincu: „Când e vorba să se facă o economie, întotdeauna, ca un făcut, sunt sacrificate proiectele din Moldova”
Prezent în platoul emisiunii „Analiză finală” din 8 august 2025 de la TVR Iași, moderată de Maria Florea, pentru a face o analiză a perioadei în care România a fost condusă de Ion Iliescu, istoricul Dorin Dobrincu, președinte al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, s-a referit și la impasul financiar cu care se confruntă proiectele autostrăzilor A7 și A8.
Presshub / „Fără autostrăzi, Moldova este într-o situație de inferioritate suplimentară”: de vorbă cu istoricul și activistul Dorin Dobrincu despre vulnerabilitatea economică și de securitate a Moldovei
Dorin Dobrincu: Este esențial ca decidenții politici să înțeleagă că dezvoltarea echilibrată a României nu este o chestiune de retorică patriotică, ci una de coerență în politicile publice și de echitate teritorială. Moldova are nevoie urgentă de investiții strategice, nu de justificări necredibile din partea guvernanților și birocraților comozi.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei: Autostrada 8 – o linie roșie pentru Moldova
Apel al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei adresat decidenților din Guvern: Vă cerem să găsiți urgent soluții pentru realizarea Autostrăzii 8, pentru a oferi regiunii Moldova o șansă reală la dezvoltare. Moldova nu cere favoruri. Moldova cere respectul cuvenit unei părți egale din România.
Chiar era Moldova așa de săracă înainte de Unire?
S-a înrădăcinat, din nefericire, în societatea românească, o idee preconcepută, o prejudecată potrivit căreia Moldova e(ra) săracă. De aici, disprețul unora, condescendența, chiar compătimitoare, a multora dintre conaționali. Totuși, ceva îmi dădea cu rest și cu virgulă și nu puteam accepta ideea, fără a fi contaminat de retorica patriotardă, că o țărișoară care reușise, sub Ștefan cel Mare, să-l bată pe Cuceritorul Constantinopolului, să ajungă o sărăcie. Treptat, unele lucruri s-au devoalat, iar altele au ieșit la suprafață după săptămâni, luni, chiar ani de documentări, prelucrări de date, realizare de materiale cartografice. O parte a acestora va fi prezentată, lămurită și explicată în cele ce urmează.
Moldova după alegeri: speranțe moderate de realitățile politice românești
Avem o problemă în Moldova: investițiile mari în zonă riscă să fie înghețate de tot pe fondul crizei iminente. Și așa, sub fosta guvernare, erau ținute în perfuzii din motive electorale; acum, însă, riscă să intre în moarte clinică imediat din cauza reducerii cheltuielilor. Asta ar însemna o condamnare aproape sigură a regiunii la sărăcie pentru încă o generație. Este oare acest scenariu pe masa președintelui? Există vreun plan de rezervă?