Despre născuţii vii şi o foarte probabilă supradimensionare a populaţiei rezidente în baza de date TEMPO a localităţilor
spre care s-au orientat fluxurile importante de imigranţi basarabeni
(ATENŢIE! TEXT LUNG, TEHNIC şi PLICTICOS! Îl recomand doar celor interesaţi de demografie, statistică şi geo-demografie)
de George Țurcănașu
Rezultatele de la recensământul din anul curent ar putea sa fie o surpriză neplăcută pentru localităţile ţintă ale imigraţiei formale basarabene. Este mai mult decât probabilă o supraînregistrare în baza de date TEMPO în ceea ce priveşte populaţia rezidentă* – populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei, cea care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi. Supradimensionarea actuală a acestei categorii demografice are multiple surse atât din zona bilanţului migratoriu, cât şi din zona bilanţului natural. Mai mult, suspectez că există şi suprapuneri imperfecte între mulţi indicatori demografici (aflaţi deopotrivă în zona migraţiei, cât şi în zona evoluţiei naturale a populaţiei), suprapuneri datorate unui “conflict” statistic între populaţia după domiciliu** şi populaţia rezidentă.
“Conflictul” statistic între populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă se repercutează şi asupra altor indicatori demografici, susceptibili de a vicia datele populaţiei rezidente. Numărul de născuţi vii*** e un astfel de indicator, care se reflectă cel mai probabil asupra creşterii formale (falsă din perspectiva teritorială) a populaţiei rezidente.
Deşi se precizează în metadata TEMPO că RATA NATALITĂŢII (N=Nv*1000/PT, unde N – rata natalităţii, NV – nr de născuţi vii într-un an şi PT – populaţia totală a localităţii) e calculată la nivelul reşedinţei obişnuite a mamei (a rezidenţei), constat, prin verificarea datelor, că în construcţia indicatorului s-a ţinut cont mai degrabă de populaţia cu domiciliu şi nu de populaţia rezidentă (cu reşedinţa obişnuită).
“INCEPAND CU 2014 SUNT INCLUSI NUMAI NASCUTII-VII AI CAROR MAME AVEAU RESEDINTA OBISNUITA IN ROMANIA SI A CAROR NASTERE A FOST INREGISTRATA LA OFICIILE DE STARE CIVILA DIN ROMANIA.” (TEMPO)
Pentru a observa relaţia directă care se pune în loc între imigraţia formală basarabeană şi numărul de născuţi vii, vă propun două tabele ce prezintă atât numărul de imigranţi definitivi în perioada 2008-2020, cât şi numărul născuţilor vii în intervalul 2012-2020 pentru câteva localităţi selectate. Cele mai multe dintre acestea sunt ţinte predilecte ale imigraţiei formale basarabene, celelalte sunt localităţi test. Observaţi, va rog, cum creşte într-o manieră explozivă numărul de născuţi vii după 2013 (vezi datele subliniate în zona roşie a tabelelor), deşi INSSE afirmă că aceşti copii sunt înregistraţi la REŞEDINŢA OBIŞNUITĂ a mamei.
Din perspectiva valorilor ratei natalităţii, voi propune două exemple: municipiul Vaslui şi comuna Moşna (IS).
Municipiul Vaslui e o localitate suficient de mare pentru a impresiona atât prin dimensiunea absolută, cât şi prin construcţiile statistice relative, ce vizează numărul de născuţi vii. În 2012, an aflat încă în afara imigraţiei majore a basarabenilor, în dreptul municipiului Vaslui s-au înregistrat 576 de naşteri, iar în 2013, această valoare aproape că s-a dublat. În 2020, ultimul an pentru care avem date, numărul de născuţi vii s-a triplat în raport cu valoarea din 2012, ajungând la 1703 persoane, majoritatea nefiind de facto locuitori ai Vasluiului. Media anuală pe intervalul 2013-2020 e de peste 1400 de născuţi vii.
Cât înseamnă rata natalităţii dacă ar fi calculată la nivelul unei populaţii rezidente mai aproape de realitate – să zicem, de aproximativ 51-52 mii locuitori? Aproximativ 33 la mie! Asta înseamnă o valoare enormă, capabilă să stârnească “invidie” şi printre regiunile cele mai active demografic din ţările africane, ce încă se află în plină “tranziţie demografică”. Dar dacă raportăm nascuţii vii la populaţia cu domiciliul stabil (dimensiune în afara realităţii locale) – aproximativ 131 de mii, în 2020, lucrurile încep să se suprapună pe o normalitate statistică si demografică. Rata natalităţii va fi de aproximativ 13 la mie.
În cazul comunei Moşna, rezultatul ratei natalităţii, rată calculată la o populatie de aproximativ 1600-1650 de locuitori (cam asta ar fi valoarea reală a populaţiei rezidente la ora actuală), sfidează absurdul. 5,5% (nici nu e nevoie sa utilizez ca unitate de măsura promila – la mie) e o valoare aflată dincolo de capacitatea biologică a unei populaţii umane cu o structură dominată de populaţia matură-tânără (capabilă de reproducere, mai ales din perspectiva populaţiei feminine). Nici dacă o bună parte a femeilor apte de reproducere din comuna respectivă s-ar fi hotarât să-şi sincronizeze naşterile, nu cred ca am putea obţine un astfel de rezultat în realitate. Mai ales că vorbim de valori mari într-un şir important de ani. Însă, dacă vom calcula la cei 6,5 mii locuitori din 2020 – valoarea populaţiei cu domiciliul (cu autohtonii emigraţi şi imigranţii formali basarabeni), rata natalităţii devine credibilă, mare, dar credibilă – peste 14 la mie.
Cu alte cuvinte, la oficiile stării civile nu s-au înregistrat doar copiii mamelor cu REŞEDINŢA OBIŞNUITĂ, ci si copii mamelor cu DOMICILIUL STABIL. Consecinţa directă a acestui fapt e ca aceşti copii născuţi în altă parte, de către mame ce nu fac parte din populaţia de facto a localităţilor, supradimensionează într-o manieră semnificativă populaţia rezidentă oficială.
Ce înseamnă acest lucru? O supraestimare a populaţiei rezidente – cea care ar trebui să continue rezultatele cenzitare. Asta mă face să cred că, cel puţin din perspectiva născuţilor vii, judeţul Iaşi nu va înregistra decât cel mult 780 de mii de locuitori (nu peste 792-794 mii, cam câţi sunt prezenţi în baza de date TEMPO în dreptul populaţiei rezidente; atenţie, sper ca am căzut de acord că milionul ăla de locuitori domiciliaţi în judeţ nu există în realitatea teritorială!). În privinţa municipiului reşedinţă, acesta va fi pe muchia unei valori rotunde – 300 de mii locuitori (date finale, analizate şi modelate statistic, nu cele primare, ce vor fi mult mai reduse!).- păstrându-şi (însă!) confortabil poziţia a III-a între oraşele secundare din România, după Cluj şi Timisoara.
Un fapt e liniştitor, totuşi. Comunele ce compun (alături de Iaşi) arealul urban morfologic (Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Holboca, Tomeşti, Rediu şi Bârnova) sau cele care nu aparţin acestei structuri teritoriale, dar care pot fi ataşate din punct de vedere funcţional aglomeraţiei ieşene (Leţcani şi Aroneanu) nu sunt ţinte predilecte ale imigraţiei formale basarabene. În cazul acestora, evoluţia va fi “pe bune”.
(Vă recomand să citiţi informaţiile aferente acestui indicator în metadata TEMPO.)
În aceasta cheie de lectură as dori să citiţi o serie destul de tehnică despre surprizele pe care le-ar putea aduce recensământul din anul acesta. De ieri, doar prima parte: https://www.ziaruldeiasi.ro/…/recensamant-2022-cati-vom…
–––––––––-
Definiţii şi observaţii (sursa: baza de date TEMPO, INSSE)
*Populatia rezidenta reprezinta totalitatea persoanelor cu cetatenie romana, straini si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei. Resedinta obisnuita reprezinta locul in care o persoana isi petrece in mod obisnuit perioada zilnica de odihna, fara a tine seama de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Resedinta obisnuita poate sa fie aceeasi cu domiciliul sau poate sa difere, in cazul persoanelor care aleg sa-si stabileasca resedinta obisnuita in alta localitate decat cea de domiciliu din tara sau strainatate. Se considera ca isi au resedinta obisnuita intr-o zona geografica specifica doar persoanele care au locuit la resedinta obisnuita o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni inainte de momentul de referinta. In populatia rezidenta sunt incluse persoanele care au imigrat in Romania, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania.
**Populatia dupa domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinta reprezinta numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de resedinta obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.
***Nascuti vii cu resedinta obisnuita in Romania pe judete si localitati (observaţii)
Datele sunt disponibile incepand cu anul 2012. Pentru 2012 si 2013 au fost inclusi numai nascutii-vii care s-au nascut in Romania, indiferent de tara de resedinta obisnuita, ai caror mame aveau la momentul nasterii domiciliul in Romania, iar repartizarea lor teritoriala s-a facut dupa domiciliul mamei. INCEPAND CU 2014 SUNT INCLUSI NUMAI NASCUTII-VII AI CAROR MAME AVEAU RESEDINTA OBISNUITA IN ROMANIA SI A CAROR NASTERE A FOST INREGISTRATA LA OFICIILE DE STARE CIVILA DIN ROMANIA.
RESEDINTA OBISNUITA reprezinta locul in care o persoana isi petrece in mod normal perioada zilnica de odihna, fara a tine seama de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Resedinta obisnuita poate sa fie aceeasi cu domiciliul sau poate sa difere, in cazul persoanelor care aleg sa-si stabileasca resedinta obisnuita in alta localitate decat cea de domiciliu din tara sau strainatate. Urmatoarele categorii de persoane sunt considerate a avea resedinta obisnuita in Romania:
– persoane care au locuit la adresa resedintei obisnuite pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni inainte de data de referinta sau
– persoane care s-au stabilit la adresa resedintei obisnuite cu mai putin de 12 luni inainte de data de referinta, cu intentia de a ramane pentru cel putin un an. Datele statistice sunt revizuite in mod constant conform politicii de revizuire a datelor.
(Restul informaţiilor despre acesti indicatori, dar şi alte informaţii găsiţi în metadata TEMPO)
