[cmsms_row data_width=”boxed” data_padding_left=”3″ data_padding_right=”3″ data_color=”default” data_bg_color=”#ffffff” data_bg_position=”top center” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_size=”cover” data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_color_overlay=”#000000″ data_overlay_opacity=”50″ data_padding_top=”0″ data_padding_bottom=”50″][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″]
de Dorin Dobrincu
Ministerul Sănătății a dat publicității în ziua de 14 mai 2021 o hartă a investițiilor din fonduri europene în spitalele din România, în intervalul mai 2020-mai 2021. Este vorba de 2,7 miliarde de lei alocați – în 169 de proiecte – pentru dotarea spitalelor în condițiile pandemiei de Covid 19.
Am remarcat și eu, cum au observat și alții, că investițiile în spitalele din regiunea de Nord-Est, care grupează șase din cele opt județe ale Moldovei (adică Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), sunt cele mai mici. Doar 134,5 milioane de lei, în 13 proiecte. Și este vorba de cea mai populată „regiune de dezvoltare” din țară.
Prin comparație, în București-Ilfov s-au contractat 34 de proiecte în valoare de 806,6 milioane de lei, în regiunea de Nord-Vest (Cluj ș.a.) – 397,4 milioanei de lei (28 de proiecte), în regiunea Centru (Mureș ș.a.) – 319,1 milioane de lei (22 de proiecte), în Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj ș.a.) – 311,8 milioane lei (24 de proiecte), în regiunea Sud-Muntenia (Prahova ș.a.) – 271,2 milioanei de lei (17 proiecte), în Regiunea Vest (Timiș ș.a.) – 245,1 milioane lei (17 proiecte), în regiunea Sud-Est (Constanța ș.a.) – 236,7 milioanei de lei (14 proiecte).
Cât este responsabilitate locală (cu siguranță importantă) și cât e responsabilitate centrală (probabil mai mică decât în alte tipuri de investiții, dar pe care în niciun caz nu aș exclude-o) pentru această situație? Mai precis, cât e responsabilitatea consiliilor județene și a spitalelor din județe sau orașe, respectiv cât e responsabilitatea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a Ministerului Sănătății? E discriminare centralistă sau incapacitate locală? Sau un mix?
Ce au făcut președinții consiliilor județene – trecuți și actuali, pentru că ne referim la mai 2020-mai 2021 – pentru a atrage fonduri pentru spitalele din județele pe care le administrează? Ce au făcut Maricel Popa (PSD) și Costel Alexe (PNL) la Iași? Ce au făcut Costică Macaleți și Doina Federovici (ambii PSD) la Botoșani? Ce a făcut Gheorghe Flutur (PNL) la Suceava? Ce a făcut Ionel Arsene (PSD) la Neamț? Ce au făcut Sorin Brașoveanu și Valentin Ivancea (ambii PSD) la Bacău? Ce a făcut Dumitru Buzatu (PSD) la Vaslui?
Ce au făcut primarii din orașele mari și medii, care au în responsabilitate spitale? Ce a făcut Mihai Chirica (PNL) la Iași? Ce au făcut Cătălin Flutur (PNL) și Cosmin Ionuț Andrei (PSD) la Botoșani? Ce a făcut Ion Lungu (PNL) la Suceava? Ce au făcut Dragoș Chitic (PNL, apoi PMP) și Andrei Carabelea (PNL) la Piatra Neamț? Ce au făcut Cosmin Necula (ex PSD) și Lucian Daniel Viziteu (USRPLUS) la Bacău? Ce a făcut Vasile Pavăl (PSD) la Vaslui?
Ce au făcut premierii României, Ludovic Orban și Florin Cîțu (ambii PNL)?
Ce au făcut miniștrii Sănătății: Nelu Tătaru (PNL), Vlad Voiculescu (USRPLUS) și Ioana Mihăilă (USRPLUS)?
Ce au făcut miniștrii Fondurilor Europene: Ioan-Marcel Boloș (PNL) și Cristian Ghinea (USRPLUS)?
Ce au făcut parlamentarii din județele Moldovei (aici lista e lungă, unii au fost și în precedenta legislatură, alții au dat din coate și au ajuns în Camera Deputaților sau în Senat abia în decembrie trecut): Alexandru Muraru, Alexandru Kocsis, Sorin Năcuță, Iuliana Scântei – PNL Iași; Cosette Chichirău, Marius Bodea, Filip Hăvârneanu, Monica Berescu – USRPLUS Iași; Maricel Popa (fost și președinte al CJ Iași), Silviu Macovei, Marius Ostaficiuc, Vasile Toma, Vasile Cîtea – PSD Iași; Mihail Albișteanu, Cristian Ivănuță, Diana Iovanovici-Șoșoacă – AUR Iași; Costel Șoptică, Vasile Achiței – PNL Botoșani; Andrei Drancă – USRPLUS Botoșani; Marius Budăi, Constantin Pătrăuceanu, Lucian Trufin – PSD Botoșani; Daniel Fenechiu, Mircea Fechet, Cătălina Ciofu – PNL Bacău; Teodor Lazăr, Cristian Ichim, Sebastian Cernic – USRPLUS Bacău; Ana-Maria Cătănuță, Costel Dunava, Ionel Floroiu, Bianca Purcărin – PSD Bacău; Mugurel Cozmanciuc, Laurențiu Leoreanu, Eugen Țapu Nazare – PNL Neamț; Iulian Bulai – USRPLUS Neamț; Remus Munteanu, Ciprian Șerban, Răzvan Cuc – PSD Neamț; Sorin Lavric, Dumitrina Mitrea – AUR Neamț; Ioan Balan, Bogdan Gheorghiu, Angelica Fădor – PNL Suceava; Eugen Bejinariu, Mirela Adomnicăi, Ioan Stan – PSD Suceava; Gheorghiță Mîndruță – USRPLUS Suceava; Lucian Pușcașu – AUR Suceava; Tudor Polak, Nelu Tătaru (fost și ministru al Sănătății) – PNL Vaslui; Mihai Botez – USRPLUS Vaslui; Adrian Solomon, Irinel Stativă, Gabriela Crețu (soția președintelui CJ Vaslui) – PSD Vaslui; Raisa Enachi – AUR Vaslui etc. etc.?
Mulți dintre cei amintiți mai sus sunt niște necunoscuți pentru marele public. Pentru că necunoscută este implicarea lor pentru comunitățile pe care ar trebuie să le servească. Alții sunt cunoscuți pentru că fie nu au făcut nimic pe unde au trecut, fie s-au remarcat prin scandaluri publice, prin comportament inacceptabil. Asta nu înseamnă că nu trebuie să-i întrebăm public, indiferent că locuiesc la Botoșani sau Iași, la Roman sau Bârlad, la Onești sau București: Stimabililor, ce ați făcut pentru oamenii din Moldova? De câte ori v-ați făcut drum la consiliile județene, la agenții și ministere să vă interesați de situația spitalelor din circumscripțiile dvs., de situația proiectelor depuse?
Responsabilitățile pentru această situație sunt însă mult mai extinse. Și ele nu îi privesc numai pe politicieni, pe miniștri, președinți de consilii județene, primari și parlamentari. Ar fi prea simplu. Mai există o categorie de responsabili, însă mult mai extinsă. Este vorba de stufoasa birocrație din instituțiile locale, județene, regionale și centrale.
În birourile din consiliile județene, din primării, din spitale, din agențiile regionale și din cele centrale, iar deasupra tuturor în ministere – în cazul de față în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și din Ministerul Sănătății – sunt armate de angajați plătiți să facă proiecte ori să supervizeze realizarea lor. Unii dintre acești oameni probabil au abilitățile profesionale cerute de fișa postului și își fac treaba cât pot de bine. Însă alți angajați cu siguranță nu au competențele necesare, ajungând acolo ca urmare a relațiilor clientelare, a clanurilor de partid și de afaceri, o veritabilă caracatiță care sufocă instituțiile publice. Rezultatele se văd în incapacitatea administrațiilor locale, județene și a ministerelor de a realiza proiecte viabile, a le depune și susține.
Complicitățile dintre clanurile politice, birocratice și de afaceri sunt o barieră în calea dezvoltării, iar în cazul sistemului sanitar costurile pot fi – și sunt – teribile. Incompetența s-a întins ca un cancer peste instituții și în cele din urmă peste societate.
[/cmsms_text][/cmsms_column][/cmsms_row]