de George ȚURCĂNAȘU
Există impresia adânc încetățenită, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstărite ale României, precum că Moldova le toacă banii prin intermediul diverselor finanțări venite de la centru harnicilor lucrători din celelalte regiuni. E real faptul că e dificil să realizăm un bilanț între ceea ce dă Moldova ţării şi ceea ce primește de la țară. Nu numai că e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e și imposibil de cuantificat miriadele de relații de natură economică, demografică, financiară, culturală în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial național.
Cu alte cuvinte, nu știm dacă la momentul acesta bilanțul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, după ce şi-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult ţării decât a primit.
Ce propunem aici e o analiză la nivel regional a repartiției fondurilor menite să reducă disparitățile regionale (ajutoarele de stat, POR, PNDL etc.).
Ce am aflat? Că strategia de dezvoltare regională şi de reducere a disparităţilor economice dintre regiuni a guvernului României e de doi bani!
Poate părea atipic să începem un articol cu concluzia principală, dar acest fapt prezintă şi un avantaj: poate facilita opțiunea dumneavoastră de a citi sau nu textul pe care vi l-am propus. Ceea ce vă mai putem destăinui acum e că ceea ce veți citi nu e rezultatul unui studiu aprofundat al păienjenișului de informaţii legate de finanțările europene şi naționale, ci o sondare la nivel teritorial regional a unor indicatori şi a unor programe de finanțare europeană.
Polonia, din nou un exemplu de bune practici
La fel ca în cazul celorlalte state din estul UE, şi Polonia prezintă disparităţi de dezvoltare importante la nivelul regional şi tot pe vector vest-est. Din cele 16 entităţi NUTS2 (voievodate), doar 4 au valori ale PIB/locuitor superioare mediei naţionale. Dacă egalizăm media naţională cu 100%, ierarhia acestora e: Mazovia (regiunea Varşoviei) – 158%, Silezia Inferioară (reşedinţa la Wroclaw) – 111%, Polonia Mare (Poznan) – 109% şi Silezia (Katowice) – 103%. Cele mai sărace 5 regiuni ale Poloniei (Lublin, Warmia-Masuria, Podlaskie, Podkarpackie şi Świętokrzyskie) au valori cuprinse între 68,5 şi 70% din media naţională (harta 1).
Menționez că Regiunea de dezvoltare Nord-Est, una dintre cele mai sărace la nivelul UE, nu are decât 63,8% din media României a PIB/locuitor, în cazul unui PIB/locuitor sensibil mai redus decât cel polonez.
Polonia a înțeles de timpuriu că, în repartiția teritorială a fondurilor destinate reducerii disparităților regionale, e necesară discriminarea pozitivă a voievodatelor mai puţin avantajate. Un bun exemplu de strategie teritorială de dezvoltare îl reprezintă sumele alocate prin POR, dar şi prin ajutoarele de stat la nivel de voievodate.
În cazul Programului Operațional Regional (POR), conform EU Funds in Poland 2014-2020, ierarhia regională e complet inversată, cele mai sărace 5 voievodate amintite se instalează pe primele locuri, cu valori cuprinse între 120 -212% față de media națională.
În privința ajutoarelor de stat, ce reprezintă nivelurile (procentuale) de finanțare în termeni de rambursare a costurilor proiectelor de investiții către IMM-uri, aflăm din același articol că practica discriminării pozitive a voievodatelor sărace datează încă din perioada de finanțare 2007-2013 şi a continuat şi în intervalul de finanțare 2014-2020.
În ceea ce privește primul interval, repartiția la nivel regional a intensității ajutorului de stat în Polonia indică trei paliere distincte:
– primul palier e cel al voievodatelor cele mai sărace, cu un nivel de rambursare al costurilor de 70%; la acea vreme, 10 dintre voievodatele Poloniei beneficiau de acest nivel al rambursărilor, majoritatea situate în jumătatea estică a statului;
– al doilea palier era cel al voievodatelor mai înstărite, cu un nivel de rambursare de 60%; cinci la număr, toate situate în jumătatea vestică a Poloniei;
– ultimul palier (50% sumă rambursată) era reprezentat doar de voievodatul Capitalei – Mazovia.
În urma acestei experiențe timpurii şi, foarte posibil, în urma rezultatelor teritoriale mulţumitoare, guvernul polonez a schimbat intensitatea ajutorului de stat în cea de-a doua perioadă de finanțare (2014-2020), introducând şi un al IV-lea nivel:
– în primul nivel (70%), rămân doar cele 4 voievodate estice (Lublin, Warmia-Masuria, Podlaskie, Podkarpackie); mai mult, pentru aceste voievodate a fost creat în mod special un capitol aparte în structura finanțărilor POR cu fonduri europene – Programul Polonia de Est. Companiile mari pot utiliza acest program pentru a obține ajutor în domeniile de cercetare şi dezvoltare, pentru construirea şi extinderea instalațiilor de cercetare şi dezvoltare, proiecte privind eco-inovarea şi eficiența energetică care ar duce la inovare; fără îndoială, voievodatele din Polonia de Est au acces şi la toate celelalte programe de finanțare;
– cel de-al doilea nivel (55%) grupează 8 voievodate situate în partea centrală şi de vest a statului;
– al III-lea nivel (45%) e format din trei dintre cele mai bogate voievodate (Silezia Inferioară, Polonia Mare şi Silezia);
– al IV-lea nivel e reprezentat de voievodatul Capitalei; aici au intervenit schimbări în funcție de capacitatea economică a powiaturilor (nivel administrativ-teritorial inferior, de tip LAU1 – lipsește în România); powiaturile urbane şi suburbane ale Varşoviei aveau un nivel de 30%, iar restul powiaturilor, de 55%.
În România nu există discriminare regională pozitivă…
…şi asta se întâmplă într-un stat în care disparitățile la nivelul statistic NUTS2 (regiunile de dezvoltare) sunt mai mari decât în Polonia. Mai mult, până în 2019 am asistat la o creștere importantă a acestora. După PIB/locuitor, regiunile cu cele mai mari valori raportate la media națională (100%) sunt: București-Ilfov (225%) şi Vest (101%). Încă două regiuni de dezvoltare din vestul ţării se apropie de medie: Centru (96%) şi Nord-Vest (92%). Alte trei regiuni de dezvoltare (Sud-Est, Sud şi Sud-Vest) au valori cuprinse între 77 şi 82%, iar regiunea de dezvoltare Nord-Est are doar 63.8%.
1. Facilități fiscale şi ajutoare de stat acordate marilor companii multinaționale
Dificil de cuantificat şi imposibil de contabilizat, această formă de ajutor reprezintă imaginea dezechilibrului perfect. Accesibilitatea redusă a estului României la piețele de desfacere ale UE, de unde vin şi unde se duc majoritatea mărfurilor angrenate în comerțul extern al României şi de unde se delocalizează principalele investiții străine, face ca aceste ajutoare de stat să se concentreze în special pe fațada vestică, Transilvania, iar în România extracarpatică acestea sunt strâns legate de economia de aglomerație a Bucureștiului şi a câtorva județe vecine (Ilfov, Argeș şi Prahova).
O imagine a acestui dezechilibru poate fi surprinsă în hărți ce prezintă repartiția reperelor economice în raport cu accesibilitatea. Harta propusă, focalizată pe localizarea companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 milioane de euro, demonstrează din plin avantajele de care se bucură zonele extrovertite ale României – unele având tradiție industrială, altele intrând recent în categoria zonelor active economic, sprijinindu-se pe accesibilitatea bună la nucleul dur european.
Pentru a ne face o idee despre ce sume se vehiculează în această zonă, să luăm exemplul unei companii. Sonaca Aerospace Transilvania, producător de componente pentru avioane, subsidiara locală a multinaționalei Sonaca cu sediul social în Belgia, s-a localizat în Moldoveneşti, în vecinătatea Turdei, județul Cluj. Investiția e una mai modestă, cel puţin în raport cu alte companii ce s-au implantat în partea de vest a ţării – doar 12 milioane de euro. Interesantă e însă structura acestei investiții, pentru că 5,5 milioane de euro reprezintă ajutorul de stat (peste 45% din total). Efortul companiei a fost mai mic de 55%.
Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului Investițiilor Străine Directe (ISD) la 31 decembrie 2020 demonstrează asimetria investițiilor străine pe regiuni. Relativizând, prin realizarea raportului dintre ISD si numărul de locuitori, Regiunea de dezvoltare NE are doar 519 euro/loc, în timp ce regiunea Vest are 3875 euro/loc., regiunea Centru, 3671 euro/loc., iar regiunea de Nord-Vest, 2219. Acest fapt înseamnă un raport între regiunea de Nord-Est şi cea de Vest de 1 la 7,5 şi un raport de 1 la 4, între Nord-Est şi Nord-Vest.
Nu știm dacă relația dintre ISD şi ajutoarele de stat pentru marile companii ce se implantează în România e (perfect!) direct proporțional, dar un lucru știm sigur – e imposibil să fie invers proporțional.
2. Ajutoarele de stat regionale
Ca şi în cazul Poloniei, acestea vizează în primul rând IMM-urile. Deosebirea e că Polonia avantajează zonele sărace, introducând, după cum am văzut, mai multe niveluri ale intensității ajutorului, niveluri invers proporționale cu dezvoltarea economică a regiunilor, pe când România, nu! Şi asta, în ciuda faptului că ecarturile de dezvoltare ale structurilor NUTS II sunt mai mari în țara noastră decât în Polonia.
În privința ajutoarelor de stat regionale acordate investițiilor avem doar două niveluri (Bucureștiul şi restul României), plecând de la faptul că toate celelalte regiuni de dezvoltare ar avea sub 75% din media PIB/locuitor a UE. Dar nu e același lucru să te situezi în proximitatea acestei cifre (Vest, Centru şi Nord-Vest) şi să fi trecut cu câteva procente peste 40%, ca în cazul regiunii de Nord-Est.
Considerând aceleaşi valori ale intensității ajutoarelor de stat, în două județe precum Arad şi Vaslui, nu trebuie facem greșeala să ne închipuim un echilibru perfect în repartiția teritorială a volumului acestor fonduri. Nicidecum! E mai degrabă vorba de un dezechilibru perfect. De regulă, marile investiții ale multinaționalelor potențează şi afacerile de natură antreprenorială, fie pe cele legate direct de natura domeniului în care funcționează marea implantare, fie în activități paralele – în domeniul comerțului alimentar sau non-alimentar, în diverse servicii, divertisment etc., activități necesare unei populații în creștere sau măcar mai stabile şi cu venituri din ce în ce mai importante.
Poate că unii dintre cititori vor da vina pe spiritul antreprenorial redus al moldovenilor. Lucrurile nu stau tocmai așa. În absența marilor investiții străine, procentual vorbind, economia antreprenorială a județelor moldovene ocupă un loc mai important în structura economică, cel puţin în raport cu cele mai multe județe din vestul şi sudul ţării. Ca să nu vorbim în van, să dăm şi câteva exemple: Dedeman sau Tehnostrade (Bacău), Arabesque (Galați), Elsaco (Botoșani), Iulius, Palas, Gemini Cad Systems şi Romsoft (Iași). Dar aceste companii nu sunt în zona celor ce beneficiază de ajutoarele de stat ale IMM-urilor.
3. Programul Operațional Regional
Şi acesta e un program de finanțare cu obiectiv principal diminuarea ecarturilor de dezvoltare dintre regiuni. Dar şi aici, ca şi în cazurile precedente, guvernanții de la București interpretează bizar sprijinirea regiunilor mai puţin favorizate.
Comparația cu Polonia nici nu încape în discuție! Nu numai că statul polonez a avantajat regiunile mai puţin dezvoltate, dar a creat şi un capitol special de finanțare pentru regiunile din est, mai slab dezvoltate.
În România, când vorbim de POR, doar datele absolute creează iluzia unor fonduri mai mari atribuite regiunii cel mai puţin dezvoltate a României – 1,76 miliarde euro. În fapt, cu ceva mai mult de 550 euro/locuitor, Regiunea de dezvoltare Nord-Est se află pe o poziție intermediară între regiunile României, în urma Regiunii de Sud-Est (618 euro/loc.), dar şi a celor de Nord-Vest (584) şi Vest (567), ce au un PIB/loc. mult mai mare. Repartiția dezechilibrată a fondurilor e gravă, mai ales că nu vorbim de cheltuieli post-factum, ci de fonduri în care ar trebui să se încadreze regiunile de dezvoltare în ciclul de finanțare actual.
4. Planul Național de Dezvoltare Locală
Aceste fonduri sunt specifice doar României, iar menirea lor (unică, aș zice, în conformitate cu site-ului PNDL) e reducerea decalajului dintre regiuni.
Regiunii de Nord-Est, cea mai populată din România (3,1 milioane de locuitori în 2020), i-au fost atribuite în ciclul de finanțare anterior (2017-2020) 4,8 miliarde de euro (locul al II-lea în valori absolute, după Regiunea de Sud Muntenia). Relativizând aceste date (100 e media României în euro/loc.), observăm că regiunea de dezvoltare de Nord-Est nu numai că are o valoare inferioară acesteia (99), dar şi că se află la coada clasamentului național.
Iată cum afirmația de la începutul acestui text, precum că strategia de dezvoltare regională şi de reducere a disparităților economice dintre regiuni a guvernului României (oricare ar fi el!) e de doi bani, se confirmă. Acest comportament al statului, ce avantajează zonele dezvoltate ale ţării, duce fără doar şi poate la adâncirea decalajelor economice între regiuni şi nicidecum la atenuarea lor.
Poate că politicienii români (mă refer în special la cei de la Centru) ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltare regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat. Cu această frază, ne vom îndrepta atenția şi către nivelul județean şi local al autorităților, care sunt la fel de vinovate pentru această stare de fapt. Am aprecia dacă nu veţi mai fi leneși, incompetenți şi dezinteresați de soarta comunelor, orașelor, municipiilor şi județelor pe care le gestionați, dragi politicieni din Moldova. Başca, puţină solidaritate regională nu ar strica. V-ar creşte eficienţa în negocierea cu centru.
Nu cerem neapărat discriminarea pozitivă în cazul acestor programe necesare, ci doar egalizarea sau atenuarea diferențelor de finanțare. Măcar la nivelul investițiilor străine să creați facilități fiscale suplimentare județelor din Moldova, pentru ca şi această regiune să-şi poată valorifica potențialul şi avantajele economice comparative şi competitive, câte or mai fi la momentul actual. Şi încă ceva, poate vă gândiți şi dumneavoastră la înființarea în diversele programe de finanțare a unui capitol pentru finanțări doar pentru Estul României, așa cum au procedat şi polonezii în POR. Nu e mare lucru!
Cu salutări din Moldova, regiunea sărăcită în mare măsură de domniile voastre.
P.S. Ne vom ruga de dumneavoastră, cititorii, să nu vă creați impresia falsă că stăm cu mâna întinsă către centru. În lipsa unui nivel administrativ regional, cerem dreptul la dezvoltare centrului unic de putere, ce guvernează cu autoritate şi deloc înțelept națiunea noastră.
Repere bibliografice:
Agiu, M., (2021) Comisia Europeană aprobă harta ajutoarelor regionale pentru România aferente perioadei 2022-2027, https://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-aproba-harta-ajutoarelor-regionale-romania-aferente-perioadei-2022-2027-1_61c08e525163ec4271ca32ef/index.html?fbclid=IwAR3qZyzML5RipCwG3hhZRv5oUEXCjOQxSTCcgu3DUhVBQBf2Wai54ulgmfE
Nahoi, O. (2021), Impactul fondurilor UE: Nord-Vestul și-a crescut avansul față de Moldova. Și aceasta este o problemă – https://www.rfi.ro/politica-140860-impact-fonduri-ue-nord-vest-crescut-avans-moldova?fbclid=IwAR2-9Z8bcTDnW48mPk31gRozJSEaAbZFS004wGugl4tydBJ8qpA3MPEVaCY#.YcA-fR7lrVY.facebook
Ţurcanaşu, G.,, (coordonator), (2020), Moldova accesibilă – Analiza fluxurilor de persoane și de trafic rutier din regiune, Ed. Altfel, Iaşi – https://adoptadrummoldova.ro/raport-prioritati-dezvoltare/
Ţurcanaşu, G.,, (2022), Moldovei i se cuvenea mai mult, în Teritorii subiective, ZDI https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/moldovei-i-se-cuvenea-mai-mult-i–311442.html
***, BNR, (2021) – Investițiile străine directe în România în anul 2020
***, Comisia Europeană aprobă harta ajutoarelor regionale pentru România aferente perioadei 2022-2027
***, EU Funds in Poland 2014-2020 – https://www.roedl.net/pl/en/services/state_aid_advice/eu_funds_in_poland_20142020.html?fbclid=IwAR3kpAIFd70u558rmmP-gly1eWcQCU05HxiRc4oyFokjCLHSTbvHQJBb2go
***, https://www.mdlpa.ro/pages/por20142020
***, https://www.fonduri-ue.ro/por-2014
***, https://www.mdlpa.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala
***, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_6935