O dezbatere prilejuită de lansarea unui volum de studii pe subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a scos în evidenţă necesitatea şi avantajele acestei reforme, văzută de specialişti din mai multe domenii.
Un model de regionalizare propus de profesori şi cercetători ieşeni din mai multe domenii a fost inclus într-un volum de studii intitulat chiar aşa, „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanţă a României”, iar lansarea a oferit prilejul unor discuţii de profunzime pentru acest proces inevitabil, cu toată opoziţia clasei politice. De altfel, în sala de la Palatul Braunstein devenită neîncăpătoare a fost prezent un singur politician, dar din categoria aleşilor tineri: Mihail Bogdan, consilier judeţean (USR).
Coordonat de Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu şi George Ţurcănaşu, toţi trei membri ai Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei, volumul editat la Polirom aşază reconfigurarea administrativă a României şi impactul regionalizării asupra cetăţenilor în mai multe domenii: geografic, economic, social, etnografic, militar.
Raimar Wagner, de la Fundaţia „Friedrich Naumann” România şi Moldova, a menţionat câteva momente politice ratate pentru reforma administrativă, între care guvernarea USL din 2012-2014, care a deţinut o majoritate constituţională.
„De cele mai multe ori, cetăţenii nu sunt guvernaţi, ci mai degrabă ignoraţi”
Este greu de pus la punct un ghid după care să fie realizată regionalizarea, a spus apoi profesorul Ionel Muntele, de la Facultatea ieşeană de Geografie. Excesul de centralizare caracterizează statul român încă de la înfiinţarea lui, a remarcat el. Profesorul Muntele a atras atenţia asupra confuziei care se face în legătură cu regionalizarea, „proces de lungă durată de organizare a structurii administrativ-teritoriale, pentru a coordona activităţile în teritoriu, şi reforma administrativă, menită să eficientizeze activităţile depuse de funcţionarii publici”. Risipa de bani publici deseori invocată a dus la apariţia ideii de comasare a unor structuri administrative. Este o iluzie că această reorganizare va rezolva problemele ce decurg din slaba capacitate de guvernare, a subliniat reputatul profesor, adăugând că relaţia acestor structuri cu cetăţenii este cheia. „De cele mai multe ori, cetăţenii nu sunt guvernaţi, ci mai degrabă ignoraţi”, a descris el foarte succint situaţia actuală.
CITIȚI ȘI: Hărţi: Cum ar trebui să arate viitoarea împărţire a României pe regiuni? Două propuneri ale unui specialist ieşean
Volumul lansat în mijlocul dezbaterilor pe reforma administrativ-teritorială identifică regiunea ca fiind „veriga lipsă” din sistem. Autonomia locală este la fel de importantă, dar evitată în mediul politic de teama interpretării că ar fi antinaţională. În acelaşi timp, „dincolo de disparităţile existente între diferite regiuni, se manifestă puternice decalaje, în creştere, în interiorul unei regiuni”, a atras atenţia prof. Ionel Muntele.
„Dacă păstrăm politica fiscală centralizată, n-am rezolvat nimic”
Profesorul Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, a apreciat „cartea reper” şi a adăugat pe parcursul discuţiilor că regionalizarea, respectiv descentralizarea României implică şi libertatea de a lua decizii pe plan local, practic să se autoguverneze. „Dacă păstrăm politica fiscală centralizată, n-am rezolvat nimic. Adică, dacă avem TVA la fel la Pipera şi în Vaslui, n-am făcut nimic, pentru că aceste disparităţi vor rămâne. De ce să avem impozit 16 la sută pe profit la marginea Vasluiului şi la periferia Bucureştiului? De ce să avem contribuţii şi taxe pe locurile de muncă la fel de mari peste tot, ştiind că sunt zone în Botoşani, în Vaslui, de exemplu, unde se creează extrem de greu locuri de muncă?”, a punctat el. Profesorul Mursa a amintit că unul dintre principiile Tratatului Uniunii Europene este cel al subsidiarităţii, adică al păstrării deciziei cât mai aproape de cetăţean. „Deci nu la Bucureşti”, a subliniat el.
George Ţurcănaşu, unul dintre coordonatorii volumului, a explicat că lucrarea este o variantă de discuţie. Ţurcănaşu, care predă la Facultatea de Geografie şi Geologie, a menţionat necesitatea existenţei în continuare a comunelor, dar că plasa/ districtul ar putea să preia o bună parte prerogrativelor mai multor comune. Practic, din aproximativ 3200 de comune existente acum în România ar rămâne circa 400 de plase. Pe de altă parte, George Ţurcănaşu a spus că regiunile nu pot fi prea mici – şi a dat exemplul Sucevei, unde în pandemie aproape toate spitalele din judeţ au intrat în carantină şi a fost nevoie de intervenţia armatei şi de ajutorul centrului medical ieşean.
Grupuri active regionale, în lipsa regionalizării
Istoricul Dorin Dobrincu a menţionat în încheierea dezbaterii că „nu există practică bună fără teorie bună”. Regionalizarea trebuie făcută de politicieni şi de instituţiile publice, a spus el – şi a întrebat dacă se află în sală măcar „un politician pur, care trăieşte numai din politică”. Nu era nimeni. „România, deşi are graniţe clar marcate, în interior este profund marcată de inechităţi. Cea teritorială este extrem de vizibilă. România nu este regionalizată astăzi, dar în ea activează foarte multe grupuri regionale. Cel mai puternic «trib» regional este cel de la Bucureşti, unde sunt toate resursele şi unde e o foarte mare încăpăţânare să rămână acolo”, a arătat Dorin Dobrincu. citește continuarea AICI
articol de Radu Meșniță, Ziarul de Iași, 22 decembrie 2023
