Ziarul Lumina / Dezbatere pe tema descentralizării la Iași

de Otilia Bălinișteanu

Lansarea, la începutul acestei săptămâni, a volumului „Regionalizarea. Către un model de ­bună guvernanță a României”, coordonat de cercetătorii Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu și de universitarul George Țurcănașu, a constituit punctul de plecare spre o dezbatere amplă pe tema descentralizării și a avantajelor economice și sociale pe care acest sistem de organizare ­administrativă le-ar oferi comu­nităților locale.

A fost un real eveniment editorial, nu doar prin greutatea temei, ci mai ales prin perspectiva multidisciplinară a abordării. Zece autori, cercetători și universitari din domenii diverse, au semnat studii consistente în lucrarea publicată la Editura Polirom: Mihai Tălmaciu (economie), Mihai Chiper și Dorin Dobrincu (istorie), Barbu Mateescu și Dragoș Dragoman (sociologie), Ioana Repciuc (etnologie), Marius Balan și Sergiu Constantin (drept), George Țurcănașu (geografie).

Potrivit profesorului Ionel Muntele, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, „volumul nu este un manual de regionalizare”, după cum chiar coordonatorii explică în prefața lucrării, „ci un instrument de familiarizare a publicului cu o serie de concepte (regionalizare, descentralizare, guvernanță teritorială etc.)”, „o colecție de texte care problematizează lipsa descentralizării”, așa cum a apreciat și lingvistul Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, filiala Iași. Textele publicate tratează aspecte precum decalajele din interiorul regiunilor, centralismul excesiv, excesele centralizatoare ale politicii lingvistice, regiunea ca verigă lipsă din sistemul de organizare administrativ-teritorială. „Este o carte-reper pentru subiectul regionalizării, un instrument insubstituibil de înțelegere a acestui fenomen”, a apreciat profesorul Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a UAIC.

„Deşi studiile au arătat că regionalizarea nu garantează a priori buna guvernanță (self‐governance vs good governance), credem că în cazul României regionalizarea pe contururi (cât mai apropiate de cele) istorice ar putea fi soluţia mult aștep­tatei modernizări a statului, care ar răspunde în mod convenabil atât contextului european, cât şi celui național, respectiv nevoii de dezvoltare a țesutului social-economic al ţării noastre”, arată coordonatorii în textul introductiv al cărții.

Lansarea a fost urmată de o discuție vie, aplicată, despre cum ar putea arăta un astfel de tip de guvernanță, despre vulnerabili­tățile și excesele guvernării centraliste, despre un posibil model de descentralizare care să presupună o foarte largă autonomie economică. Una dintre ideile de forță enunțate a fost legată de reforma administrativă a României, mult invocată în ultimele decenii și rămasă doar la stadiul de teorie. Potrivit lectorului universitar George Țurcă­nașu, de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC, o posibilă reformă ar trebui să abordeze și zona intermediară dintre comună și județ – plasa sau districtul: „Astfel, din 3.200 de entități comunale am putea ajunge la puțin peste 400. Trebuie să ne ferim să creăm regiuni de talie mică. Avem exemplul jude­țului Suceava, din perioada pandemiei, care nu a putut gestiona situația și a fost nevoie de inter­venție de la centru”.

Despre problema disparităților economice între zonele țării și despre nevoia unei mai largi autonomii fiscale la nivel local a vorbit profesorul Gabriel Mursa, care a amintit că… citește continuarea AICI

articol și fotografii de Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina, 19 decembrie 2023

Devino membru MDM