contributors.ro / Festivismul pseudo-democratic – balta pescuitorilor în ape tulburi

A mai trecut o zi de 24 ianuarie la Iași. Spațiul simbolic al Pieței Unirii a fost reconfigurat frecvent când a fost vorba de pregătirea acestui moment festiv. Cu puțini ani în urmă, distanța dintre oficialii aflați la tribună și public era foarte mică, fără mari dispozitive de separare. Între timp, pentru a ține cetățenii la distanță, în piață au fost instalate garduri, mutate mai aproape sau mai departe, având în fața sau în spatele lor jandarmi, polițiști și, uneori, oameni în haine negre.

Rezilienţă, scalaritate şi panarhie (III)

În cazul unei noi reforme administrative ce ar viza și regionalizarea României, identificarea centralităților susceptibile de a dinamiza regiunea ar trebui să reprezinte un demers de primă importanță. E necesar ca aceste centralități să fie printre cele mai reziliente.

Comunicat de presă. Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită premierului Marcel Ciolacu o întrevedere pe tema regionalizării

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei i-a trimis astăzi, 15 ianuarie 2025, o scrisoare publică premierului Marcel Ciolacu, în care îi solicită o întrevedere pe tema reorganizării administrative. Reprezentanții asociației consideră că reformele administrativ-teritoriale vor avea impact major asupra tuturor cetățenilor țării, pe termen mediu și lung, de aceea este necesar ca dezbaterea asupra regionalizării să includă pe lângă oamenii politici, care vor lua deciziile și vor legifera, și reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai celui academic.

Ziarul de Iași / Un nou guvern fără Iași și Moldova. Dar de data asta e mai grav

Al doilea oraș ca mărime al țării a rămas din nou, a câta oară (?), fără reprezentant în guvern. Lista cu membrii viitorului executiv, publicată pe surse, pare să respecte o cutumă nescrisă – sudul țării preia portofoliile roșii, vestul pariază mereu câștigător pe galben și verde, iar estul așteaptă următoarea „extragere”. Propunerea de la […]

TeleM. Extemporal la democrație / Ce impact au turbulențele politice asupra Moldovei?

Invitat la emisiunea „Extemporal la democrație” moderată de jurnalistul Florin Ghețău la postul tv TeleM, istoricul Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), a făcut o analiză a rezultatelor alegerilor parlamentare și a impactului pe care îl au turbulențele politice actuale asupra Moldovei.

Iașul Nostru / Cum ieșim de aici? Am întrebat 5 ieșeni cum putem evita alunecarea către autoritarism

Dorin Dobrincu: Cultele din România, mai ales biserica ortodoxă și bisericile evanghelice, au dovedit că au probleme serioase în interior în privința raportării la politică. Există acolo aripi deschise la propaganda contra democrației liberale, există rețele de diseminare a unei retorici antieuropene, conspiraționiste și autoritare, care ajută mașinăriile electorale antidemocratice, ceea ce reprezintă un pericol la adresa societății noastre.

Europa Liberă România / Cât de mult seamănă discursurile lui Călin Georgescu cu cele ale fascistului Corneliu Zelea Codreanu și ale comunistului Nicolae Ceaușescu

„Neam”, „credință”, „ Hristos”, „luptă”, „jertfă”, „țară”, „națiune”. Dacă ai urmărit campania electorală din România din ultimele zile – în special după primul tur al alegerilor prezidențiale – este imposibil să nu fi auzit în mod repetat aceste cuvinte. Ele au des folosite de candidatul filorus Călin Georgescu, cel care a sedus milioane de român prin discursuri filmate în sufrageria proprie și transmise pe rețelele sociale.
Cine mai folosea frecvent, în cuvântările sale, aceste cuvinte? „Corneliu Zelea Codreanu”, liderul fascist al Mișcării Legionare din perioada interbelică, spune sociolingvistul român Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie „Al. Philippide” Academia Română Filiala Iași.

Raport EFOR și CDBG: Migrația candidaților la parlamentarele din 2024

Expert Forum și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG) au analizat parcursul electoral al candidaților la alegerile parlamentare din decembrie. Câți dintre candidați se află la primul scrutin parlamentar și câți sunt la a doua sau chiar a treia candidatură? Dintre cei cu experiență anterioară, câți au candidat din partea aceleiași formațiuni politice și câți au practicat traseismul electoral?

Teleleu.eu / Irinel are 51 de ani și asta e ultima lună în care mai lucrează în construcții în Belgia. Nu mai are putere. Nu mai poate să îndure durerile de spate și de picioare. „Șantierele pentru mine s-au închis”

Viața muncitorilor în construcții în Belgia se scurge din șantier în șantier, de la o cazare la alta, departe de familiile și de satele din Vaslui de unde au plecat ca să scape de sărăcie, până când îmbătrânesc și spatele cedează, iar bărbații se întorc în sfârșit acasă. Poveștile lor au fost documentate vreme de mai multe luni de jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț și publicate pe Teleleu.eu și Hotnews.

Autostrada A8, politicile coerente de dezvoltare regională şi regionalizarea – cheile către coeziunea teritorială şi competitivitatea regională a Moldovei (III)

A8 nu numai că ar scoate din izolare şi ar crea condiţiile unor implantări ale unor mari investiţii din zona de producţie, dar ar fi şi un reper important în creşterea coeziunii regionale. Dacă în prezent cei 190 de km dintre oraşul Siret şi Iaşi sunt acoperiţi în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul devenit tradiţional de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 şi A8 ar funcţiona, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăţi.

Europa Liberă România / Povestea barajului care n-a fost să fie. A fost abandonat la jumătate. Întreg, ar fi salvat de inundații zeci de mii de oameni

În 1980, România comunistă împrumuta echivalentul de azi a 350 de milioane de dolari pentru cea mai mare construcție hidrotehnică din Moldova: proiectul de irigații Covurlui, care includea un baraj și un lac de acumulare în județul Galați. Ar fi irigat 144.660 hectare de teren și ar fi apărat de inundații peste 5.000 de case. Construit pe jumătate, proiectul este abandonat de trei decenii. Între timp, zona a fost inundată de trei ori în ultimii 11 ani.

Ziarul de Iași / De ce a rămas Moldova în urmă? Fondurile UE de reducere a decalajelor în realitate l-au mărit. Analiza unui cunoscut universitar ieșean

Poate că politicienii români ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltarea regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.

Devino membru MDM