Obiectiv de Suceava / Cristi Crețu, vicepreședinte al CJ, arestat preventiv pentru 30 de zile. Detalii despre contractele dintre Autotehnorom și Consiliul Județean Suceava
Silviu Cristinel Crețu, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, este acuzat de luare de mită și trafic de influență. Luni, în urma unei descinderi a procurorilor DNA Cluj, Crețu a fost prins în flagrant primind un plic cu 40.000 de euro de la “drumarul” Vasile Rîpan, patronul Autotehnorom. Vicele CJ a fost reținut luni noapte pentru 24 de ore, ieri Tribunalul Cluj dispunând arestarea pentru 30 de zile. Rîpan susține că i-ar mai fi dat lui Crețu o mită asemănătoare, tot 40.000 de euro, și în decembrie 2020.
Mesagerul de Neamț / Ionel Arsene, condamnat de Tribunalul Bacău: 8 ani și 4 luni cu executare, interdicție de a ocupa funcții publice. Sentința nu este definitivă
După 4 ani de procese, o strămutare de la Piatra Neamț la Bacău, nenumărate amânări, procesul lui Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț – în care au contopite trei dosare -a ajuns la o primă finalizare. Tribunalul Bacău a pronunțat astăzi, 6 aprilie, sentința în procesul de corupție în care Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a fost judecat pentru trafic de influență. Pedeapsa este de 8 ani și 4 luni închisoare cu executare și, în plus, i se interzic toate drepturile referitoare la ocuparea, exercitarea și dreptul de a fi ales în funcții publice. Instanța a mai decis confiscarea a 80.000 euro și 150.000 lei, menținerea sechestrului asigurător pe mai multe bunuri.
#VOCILE MOLDOVEI / Diavolul se ascunde în detalii
Rezultatele de la recensământul din anul curent ar putea sa fie o surpriză neplăcută pentru localităţile ţintă ale imigraţiei formale basarabene. Este mai mult decât probabilă o supraînregistrare în baza de date TEMPO în ceea ce priveşte populaţia rezidentă* – populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei, cea care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi. Supradimensionarea actuală a acestei categorii demografice are multiple surse atât din zona bilanţului migratoriu, cât şi din zona bilanţului natural. Mai mult, suspectez că există şi suprapuneri imperfecte între mulţi indicatori demografici (aflaţi deopotrivă în zona migraţiei, cât şi în zona evoluţiei naturale a populaţiei), suprapuneri datorate unui “conflict” statistic între populaţia după domiciliu** şi populaţia rezidentă.
#VOCILEMOLDOVEI / Un nou război cu săgeți
În urmă cu un an, lumea românească era cu ochii pe pandemie și pe alegerile din PNL. De la sfârșitul lunii februarie a.c., oamenii sunt cu ochii pe războiul din Ucraina, pe prețurile la gaz, energie, benzină, motorină și alimente. Nu era de ajuns, așa că mai mulți domni și mai puține doamne din grădina politicii autohtone, bine dotați cu săgeți, vorbesc despre pregătirile pentru un război și în PNL. Ar fi vorba de un blitzkrieg – cu termen de finalizare 10 aprilie a.c. – care să ducă la ocuparea sediului din Modrogan.
Ziarul de Iași / Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (I)
Recensământul amânat pentru 2022 va rezolva, măcar în parte, câteva dileme cu care se confruntă demografia din România. Iar după ce vom avea rezultatele parţiale sau finale, s-ar putea să ne mirăm foarte cum de estimările oficiale ale populaţiei rezidente sunt atât de mult supradimensionate în raport cu rezultatele recensământului.
Monitorul de Botoșani: Coridor umanitar de mii de kilometri
Acțiunile umanitare nu au frontiere, iar oamenii trec orice bariere atunci când vor să ajute. Impresionați de drama ucrainenilor, 20 de voluntari italieni au lăsat confortul de acasă și au venit la mii de kilometri distanță pentru a da o mână de ajutor și pentru a alina suferința, alăturându-se eforturilor făcute de asociațiile umanitare din Botoșani, Suceava și Iași în a-i ajuta pe refugiați.
Europa Liberă România / Afacerea „cazarea refugiaților”. Haosul decontărilor: statul elimină privații din joc pentru control și bani
Acțiunile statului român dovedesc că dorește să obțină controlul, dar și fondurile puse la dispoziție de UE pentru ajutarea persoanele care vin din Ucraina, susțin reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri. Din joc ar putea să fie eliminate ONG-urile, dar și pensiunile și hotelurile. Posibila naționalizare a solidarității, fenomen semnalat de societatea civilă, începe să se manifeste și în partea economică. Statul român are tendința să elimine privații care administrează hoteluri și pensiuni din felia financiară de la Uniunea Europeană pentru cazarea persoanelor venite din Ucraina, spun hotelierii.
republica.ro / Discursul lui Biden: veștile care nu sunt bune nici pentru Putin, nici pentru putiniștii de pretutindeni
Nu trebuie să ne placă Biden pentru a aprecia că sâmbătă seară el a spus ce și cum trebuia în discursul său. Și a făcut-o unde trebuia, într-o țară expusă, la granițele unei alte țări atacate de un agresor nemilos. Prezența americană în Europa – inclusiv în România – nu va slăbi, dimpotrivă, se va consolida. Democrația liberală are un sprijin puternic. Nu sunt vești bune nici pentru Putin, nici pentru putiniștii de pretutindeni.
#VOCILEMOLDOVEI Un text (mai ales!) pentru botoşăneni
În condiţiile în care peste tot în lume primăriile oraşelor medii şi mari caută mijloace alternative de mobilitate urbană la deplasarea cu automobilul personal, avantajând transportul public (cu trenul urban, tramvaiul, troleibuzul etc.) şi creând constrângeri pentru mobilitatea individuală cu automobilul, autorităţile botoşănene adoptă soluţii greşite, experimentate în vestul european prin anii ‘70-‘80 şi cu un deceniu sau două intarziere în Europe de est. Să urmăreşti fluidizarea traficului rutier prin eliminarea liniilor de tramvai e (în cel mai bun caz!) nepricepere.
Dezbaterile POLIS+: Implicațiile războiului din Ucraina
Joi, 24 martie, istoricul Dorin Dobrincu (#MDM) a fost invitatul lui Constantin Ilaș, realizator al emisiunii Dezbaterile POLIS+, găzduită de postul TV Tele Moldova+. A fost o discuție despre invazia Rusiei în Ucraina și cum s-a ajuns la război, despre ridicarea lui Putin și construirea regimului său, precum și despre implicațiile războiului din Ucraina pentru lume, pentru Europa, inclusiv pentru România.
Europa Liberă România: Naționalizarea solidarității | Statul român intră în competiție cu ONG-urile pentru donațiile dedicate refugiaților
Situația cu donațiile pentru autorități începe să semene, spune Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, cu începutul pandemiei când oficialii au lansat „marota” cu știrile oficiale. „Cam așa vor să facă: două tipuri de canale de strângere de fonduri. Canalul oficial, cel guvernamental, pe care guvernul îl va prezenta drept cel bun, serios, pe care te poți baza și canalul neoficial, neguvernamental, și vor spune despre el că nu e chiar de sigur, știți e vorba de ONG-urile despre care nu știm ce fac”, avertizează Marinescu.
Convorbiri istorice: „Războiul Rusiei nu e cu Ucraina, ci cu lumea liberă”
Emisiunea Convorbiri istorice, de la Profi 24 TV, realizată de Bogdan Grigore marți, 22 martie 2022, l-a avut ca invitat pe istoricul Dorin Dobrincu. A fost o discuție aprofundată despre ceea ce se petrece în Ucraina, despre rădăcinile adânci și extinse ale conflictului din țara vecină și despre consecințele asupra României.
Monitorul de Botoșani: Sume uriaşe pentru reclamă la sărăcie
Ce face, de fapt, sistemul actual? Factorul politic dispune de banul public ca și cum ar fi banii proprii. Banii sunt cheltuiți fără justificare, pentru a alimenta un sistem paralel de presă, de cele mai multe ori cu audiențe minuscule, care numai presă nu face, ci îi vopsește frumos pe politicienii care plătesc. În detrimentul jurnalismului corect și informării corecte a publicului. În esență, factorul politic perpetuează acest sistem pentru că își poate face imagine constant, de-a lungul timpului, din bani publici. Adică din banii dumneavoastră.
Ziarul de Iași / Periferice
Am văzut în ultimele două-trei săptămâni pe canalele de comunicare media atitudini ale unor persoane care se revoltă pe cei ce reacţionează cu empatie la dramele ucrainenilor. Ba că ne-am iubi mai abitir „vrăjmaşii” (!) decât pe ai noştri, ba că Ucraina e încropită (şi) din teritorii româneşti, ba că „ne-au dat-o la gioale” în cazul unor chestiuni de natură geopolitică – Insula Şerpilor, nava Rostock, sau despre comportamentul inadecvat al politicienilor din ţara vecină vis-à-vis de învăţământul în limba maternă a minorităţilor… Această retorică radicală culminează cu ar fi timpul să ne luăm teritoriile înapoi!
TVR Iași: Războiul Rusiei în Ucraina
Ieri, 15 martie 2022, istoricul Dorin Dobrincu a fost invitat într-o ediție specială a jurnalului TVR Iași, moderată de realizatoarea Maria Florea. Au fost atinse mai multe teme, toate legate de războiul provocat de Rusia în Ucraina: realitățile politice și militare, valul de refugiați ajuns în țările vecine cu Ucraina, în mod particular în România, cum au reacționat societatea civilă, autoritățile locale și cele centrale de la noi, inclusiv necesitatea unei flexibilități administrative, situația Republicii Moldova.
republica.ro / Curajul de a înfrunta dictatura la ea acasă
Să fii rus și să te împotrivești lui Putin în orașele rusești e infinit mai greu decât să fii român și să o faci la București, Iași ori Cluj, e infinit mai greu decât să o faci la Berlin, Frankfurt ori Hanovra sau oriunde altundeva în democrațiile liberale. Dacă ieși în piețele orașelor rusești și protestezi, dacă afișezi o pancartă împotriva războiului ești arestat și riști să primești 15 ani de închisoare. Sau pur simplu să dispari. Rușii care se expun în acest fel probabil se tem și ei de consecințe, dar și-au asumat riscurile.
Ziarul de Iași / Drama refugiaţilor care trec prin Iaşi continuă adesea şi mai departe, prin Europa. Unde au ajuns câţiva dintre ei?
Zoe, fetiţa de 8 ani din Ucraina care în urmă cu o săptămână îi transmitea “Putin, eşti nebun!” celui care a declanşat iadul în ţara ei, a ajuns în Augsburg, în Germania. La momentul în care am vorbit cu ea, fetiţa era găzduită într-o casă din Bucium, împreună cu mama ei, Olga, şi cu alte cinci femei cu cinci copii. Erau zdruncinate de drumul lung şi aşteptarea din vămi, de oroarea războiului şi de teama despărţirii de cei dragi. Fetiţa tânjea după pisica abandonată în Ucraina, ceilalţi copii după jucării, căţei, după colegii de clasă şi chiar după şcoală. S-au bucurat când li s-a spus că pleacă într-o vacanţă şi nu vor mai avea lecţii, dar acum le doresc mai mult decât oricând.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei s-a alăturat organizațiilor și jurnaliștilor care cer Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării
Rolul autorităților într-un stat democratic nu este să crească nivelul de cenzură a informației, ci să guverneze în mod responsabil și înțelept, luând măsuri în beneficiul cetățenilor pe care îi reprezintă. Și mai ales, să le protejeze acestora libertatea, sub toate formele ei, chiar și atunci când nu sunt personal de acord cu asta.
hotnews.ro / Autostrada Moldovei A7: A fost avizat tronsonul Bacău-Pașcani. Cum va arăta viitorul nod turbion cu autostrada Unirii A8
Indicatorii tronsonului Bacău – Pașcani al Autostrăzii „Moldovei” A7 au fost avizați de către Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR, a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Sectorul de autostradă cuprins între Bacău și Pașcani ar urma să aibă o lungime de 77,39 de km și va traversa județele Bacău, Neamț și Iași.În apropiere de Pașcani, autostrada A7 se va intersecta cu viitoarea autostradă „Unirii” A8, intersecție care va fi amenajată sub forma unui nod turbion.
APEL. Societatea civilă şi criza refugiaţilor din Ucraina
Este necesară coordonarea la nivel regional a răspunsului la criza umanitară ucraineană din ţara noastră. Problemele de gestionare a fluxurilor de refugiaţi se pot rezolva mai eficient privite la nivel regional decât la nivelul fiecărui judeţ în parte, cu precădere în Regiunea Moldova, care deţine cele mai multe puncte de frontieră prin care intră victimele războiului din Ucraina. Judeţe sau regiuni întregi ale României trebuie să deruleze programe coerente şi coezive atât ca răspuns la problemele specifice ale refugiaţilor cât şi ca rezolvare a problemelor pe care prezenţa ucraineană pe termen mediu-lung le vor produce în teritoriu.