#VOCILEMOLDOVEI Fatalismul, conspiraționismul și autostrăzile
Concetățeanul meu îmi spune de ce nu crede că se vor face autostrăzile aici: „Nu vrea SRI-ul!”. „De ce să nu vrea?”, întreb eu, gândindu-mă că am mai auzit asta în urmă cu niște ani, inclusiv la unii politicieni din județ și din regiune.
rfi.ro / România reală
O știre care a atras atenția la sfârșitul săptămânii trecute a fost aceea că activitatea în portul Constanța s-a blocat. Cauza blocajului a fost că o parte din importurile și exporturile din porturile ucrainene de la Marea Neagră s-a mutat la Constanța. Rezultatul a fost că într-o lună cantitatea de mărfuri care a ajuns în cel mai mare port românesc a crescut foarte mult. Prima reacție a unor comentatori români a fost să dea vina pe ucraineni și să ceară un tratament preferențial pentru mărfurile produse în România față de cele care vin sau pleacă spre din sau spre Ucraina.
#VOCILEMOLDOVEI 9 mai la Iași: discursul de tablă
Poate îi spune cineva celui care i-a scris discursul dlui Alexe că vorbele nu se aruncă în spațiul public precum tabla într-un camion. Că istoria este despre trecut, nu despre prezent – chiar dacă din perspectiva acestuia, nu despre viitor. Pentru ce este și ce s-ar dori să fie se pot alege alte cuvinte, mai măsurate și în orice caz credibile.
G4Media.ro / România, în marș forțat spre economia controlată, moartea liberalismului / Mari instituții de echilibru și control anihilate în democrația militarizată / Cum arată un stat eșuat (II)
Intervenția abruptă a statului în economie a început încă de la sfârșitul anului trecut cu controlul prețurilor la energie, după ce piața tocmai fusese liberalizată într-un context cât de poate de nepotrivit. Justificată sau nu, măsura a prefigurat de fapt un mod de acțiune al noului guvern militarizat. (…)
În paralel, coaliția PSD-PNL-UDMR, creată de președintele Klaus Iohannis, a eliminat rapid aproape toți profesioniștii independenți din conducerea companiilor de stat. La conducerea firmelor au ajuns clienții de partid, amantele, executanții umili.
G4Media.ro / Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I)
Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem sau instalarea în funcția de ministru al digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.
Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.
O societate civilă anesteziată
Sunt oare atacurile actuale asupra justiţiei mai puţin grave decât ordonanţa 13 de la începutul anului 2017? Nu, sunt mai grave, fiindcă acum au fost anihilate toate vocile independente din justiţie. În urmă cu cinci ani, în plină iarnă, lumea a ieşit pe străzi, în pieţe, au fost demonstraţii impresionante, care au făcut ca guvernarea PSD să dea iluzia că bate în retragere. Concesiile făcute atunci sunt răzbunate acum. De data aceasta, în indiferenţa generală.
Despre parcurile industriale ale Moldovei (II)
Dacă privim la TOP IV cele mai industrializate judeţe (după numărul de salariaţi): Bucureşti şi judeţele Timiş, Argeş şi Braşov, nici unul dintre acestea nu se regăseşte în top IV judeţe după suprafaţa parcurilor industriale. Ultimul top e condus de: Prahova (909 ha, dintre care 646 ha în parcuri operaţionale), Cluj (459 ha, dintre care 331 ha în parcuri operaţionale), Bihor (261 ha, dintre care 241 ha în parcuri operaţionale) şi Sibiu (210 ha, integral operaţionale).
Despre parcurile industriale ale Moldovei (I)
În România există 103 parcuri industriale cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului şi Hotărâre a Guvernului la data de 30.03.2022, suprafaţa totală atingând 3441 ha. Din totalul parcurilor, doar 72 sunt operaţionale, ceea ce înseamnă 2653 ha. 13 parcuri, ce însumează 248 ha, se află în curs de amenajare, iar 17 parcuri (540 ha) se află la stadiu greenfield. Potrivit Ziua Cargo, aceste parcuri industriale concentrează 1500 de companii cu 75 de mii de salariaţi.
economedia.ro / „Radiografia unui pacient bolnav: Moldova”. Întârzieri cuprinse între 3 și 8 luni la toate proiectele de Autostradă și Drum Expres din regiunea Moldovei
Toate proiectele de Autostrăzi și Drumuri Expres din regiunea Moldovei au întârzieri cuprinse între 3 și 8 luni, potrivit unei analize pe care o face fostul secretar de stat în ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu. Cele mai întârziate contracte de proiectare (niciun contract semnat de execuție) sunt pe tronsoane ale Autostrăzii Unirii Târgu Mureș – Iași – Ungheni, pe Drumul Expres Suceava – Siret (continuarea A7 până la frontiera cu Ucraina) și pe Drumul Expres Tișița – vama Albița, 8 luni. (n.r întârziere la proiectare de 8 luni, la un an de la semnarea contractului pentru tronsonul A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, anunța în urmă cu câteva zile și Cătălin Urtoi, consilierul ministrului Grindeanu).
Europa Liberă România / România în stand-by. Reforma administrativă, încremenită în modelele Stalin și Ceaușescu
România a rămas blocată, de peste 50 de ani, în varianta Ceaușescu de organizare administrativ-teritorială. Căderea comunismului nu a dus la o nouă reformă. La trei decenii de la prăbușirea comunismului, reforma administrativă se reduce la promisiuni.
Modelul super-centralizat a fost impus în România de Stalin și subordonații săi, miniștri în guvernul român. În timpul ocupației sovietice dintre 1944-1958, dictatul Moscovei era lege la București.
Republica.ro / Războiul din Ucraina ne privește
Unii dintre purtătorii de inimioare tricolore la profilul de Facebook au rostogolit în ultimele luni, fără odihnă, ideea că războiul din Est nu este al românilor. Se clamează senin că rușii nu au treabă cu noi, că ei sunt interesați de recuperarea a ceea ce ar fi de drept al lor. Mai mult, ni se spune insistent că ucrainenii ar fi de fapt dușmanii noștri. Sunt reluate numeroase teme ale propagandei rusești, care împânziseră media-propaganda și rețelele sociale înainte de 24 februarie 2022.
apix.ro / Aeroportul Iași își consolidează poziția a doua în topul aerogărilor regionale, după Cluj
Aeroportul Internațional Iași a încheiat primul trimestru al acestui an cu un număr de 218.044 de pasageri, menținându-se pe locul II în rândul aeroporturilor regionale, conform datelor oficiale transmise de AAR (Asociația Aeroporturilor din România).
Creșterea traficului este de 376%, în raport cu cifrele primelor trei luni ale anului trecut, când au fost 45.808 călători. Cât privește numărul de aterizări și decolări, în primul trimestru al acestui an au fost înregistrate 2.393 de mișcări, cu 172 de procente mai multe față de aceeași perioadă a anului 2021.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)
În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia că există o supraînregistrare în dreptul populaţiei rezidente (populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei din metadata TEMPO, acea categorie care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi). De ce e importantă această categorie de populaţie? Pentru că populaţia rezidentă e cea care continuă seriile cenzitare. Această stare de fapt va imprima mari surprize la recensământul ce se află în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte dimensiunea demografică a localităţilor ţintă ale imigraţiei formale basarabene.
Republica.ro / „A fost sau n-a fost beat în Parlament?” Cum a ajuns unul dintre puținii politicieni care au fost în Ucraina să fie „judecat” de colegii lui care au stat acasă
Luni, 18 aprilie, dl Muraru a dat publicității un comunicat dedicat cazului Havârneanu. Pe considerentul că „tribuna Parlamentului nu poate și nu trebuie să fie batjocorită”, că instituțiile statului nu trebuie discreditate, iar pe deasupra preocupat de grija față de binele partidului rival, penelistul a cerut ca useristului să-i fie retras sprijinul politic. (…) Nu știu ca dl Muraru să fi luat vreodată atitudine față de corupția sau comportamentul public scandalos al unora dintre membrii partidului său aflați în funcții publice, nici măcar din organizația pe care conjunctura i-a dat-o în brațele-i vânjoase. Nicio vorbă nu a scos onorabilul deputat când a devenit publică vechea aventură a dlui Florin Cîțu, care urcase la volanul unei mașini, în Iowa, după ce consumase prea multă bere. Nu a spus nimic conjudețeanul meu atunci când domnii Chirica și Alexe, colegi de organizație, adunau dosare penale cu fervoarea cu care alții colecționează timbre sau cutii de chibrituri. Nu a spus nimic nici atunci când Damian Butnariu, primarul comunei Mogoșești Siret, județul Iași, a fost implicat într-un scandal sexual.
fanatik.ro / “Putin ar putea folosi arme nucleare în Ucraina!” Istoricii, îngrijorați de modelul crizei provocate de Hrușciov în Cuba
Ipoteza potrivit căreia Rusia ar putea folosi armament nuclear în războiul din Ucraina a prins contur de mai multă vreme. Dincolo de amenințările mai mult sau mai puțin voalate ale Kremlinului la adresa Kievului și a țărilor care sprijină rezistența ucraineană, deja au apărut dovezi referitoare la folosirea armelor neconvenționale de către armata invadatoare. Situația a devenit însă alarmantă în momentul în care strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrusciov, Nina Hrușciova, a avertizat că Vladimir Putin ar putea să nu dea dovadă de diplomația afișată de predecesorul său.
HotNews.ro / România înregistrează o pondere mult mai mare de public cu orientări populiste, comparativ cu statele europene (studiu)
Conform studiilor CPD, orientările populiste ale publicului românesc au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate.
Apel către Guvernul României de a-și declara deschiderea pentru relocarea firmelor ucrainene în regiunea Moldovei
Întrucât multe dintre capacitățile industriale și furnizoare de servicii ale Ucrainei au fost incapacitate, afectate sau chiar distruse de acțiunile armate, punând in dificultate economică sau desființând activitatea a mii de firme ucrainene, vă propunem activarea unei inițiative de punere la dispoziție, pe teritoriul regiunii Moldova, aflată în proximitatea zonei de conflict, a capacităților industriale și logistice din județele acestei regiuni pentru relocarea activitaților de producție și de servicii mai sus menționate.
G4Media.ro / DOCUMENT Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România în 2021: Corupție generalizată / Mecanisme corupte de finanțare a presei, politicienii controlează mare parte a presei / Atacuri și indimidări la adresa ziariștilor – cazurile Daniel Băluță și Emilia Șercan / Antisemitism în Parlament
Raportul Departamentului de Stat al SUA arată că în România ”practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt. În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori în condiții de impunitate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite”.
fanatik.ro / Tactica adoptată de Vladimir Putin în război aminteşte de lagărele naziste: “O modalitate brutală de a schimba un regim politic”. Buchenwald – 1945 vs. Ucraina – 2022
Cine uită istoria este tentat să o repete. Atrocitățile comise de naziști sunt similare celor comise de alte sisteme totalitare, iar ceea ce se întâmplă astăzi sub „bagheta” „dirijorului” de la Kremlin stă mărturie. Probabil că nu există o ocazie mai bună decât cea a comemorării victimelor Holocaustului din lagărul de concentrare de la Buchenwald, pentru a observa similitudinile dintre cele două mecanisme de exterminare în masă…
Istoricul Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iași, consideră că terorismul de stat mai este prezent, în zilele noastre, dincolo de context, deoarece nu discutăm doar despre criteriile etnice, precum în perioada celui De-Al Treilea Reich.
Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (II)
Rezultatele de la recensământul din anul curent ar putea să fie o surpriză neplăcută pentru localităţile ţintă ale imigraţiei formale basarabene. Este mai mult decât probabilă o supraînregistrare în baza de date TEMPO în ceea ce priveşte populaţia rezidentă – populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei, cea care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi. Supradimensionarea actuală a acestei categorii demografice are multiple surse atât din zona bilanţului migratoriu, cât şi din zona bilanţului natural. Mai mult, suspectez că există şi suprapuneri imperfecte între mulţi indicatori demografici (aflaţi deopotrivă în zona migraţiei, cât şi în zona evoluţiei naturale a populaţiei), suprapuneri datorate unui „conflict” statistic între populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă.