Întârzierile acumulate pe secţiunea Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ vor afecta coeziunea regională

de George Țurcănașu

A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 pe Richter.

Am aflat către finalul săptămânii trecute dintr-o scriere din Apix că a fost semnat şi al doilea contract de lucrări pe Autostrada Iaşi-Târgu Mureş (A8). E vorba despre Secţiunea Tg. Mureş (conexiune A3 cu A8) – Miercurea Nirajului, în lungime de 24,4 km. Citându-l pe Adrian Covăsnianu, articolul din Apix ne edifică şi asupra stadiului proiectului al cărui contract a fost semnat pe 16.02.2024. Se aşteaptă Ordinul de Începere Lucrări pentru etapa de Proiectare. Termen final de execuţie lucrări: 08.2026 (condiţionat de eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor).

Capătul estic al zonei montane a A8, Secţiunea 3 Leghin (Vânători-Neamţ) – Tg. Neamţ (Moţca), cu o lungime de 29,9 km, are semnat contractul încă din octombrie 2023, iar Ordinul de Începere Lucrări de Proiectare pe 01.02.2024. Nu are Autorizaţie de Construire, iar proiectarea e întârziată cu 4 luni de la semnarea contractului.

Neliniştitor e faptul că Secţiunea 4 Ungheni – Iaşi – Tg. Neamţ, în lungime de 93,27 km, se află într-o gravă întârziere. Iată şi etapele pe care le mai are de parcurs această investiţie, conform aceleaşi surse: termenul final contract de proiectare: 03.2025, estimare lansare licitaţie execuţie: Trim. II 2025. Termen estimat de finalizare lucrări: 2028/2029. Studiu de Fezabilitate întârziat cu 21 de luni. Procedură de mediu decalată. Nu avem Autorizaţie de Construire. Nu avem Acord de Mediu. Sursă de finanţare execuţie lucrări îndepărtată.

În ceea ce priveşte podul de la Ungheni, ce va lega A8 de sistemul rutier al Republicii Moldova şi mai departe de cel al Ucrainei, situaţia e aceasta: Licitaţie Proiectare şi Execuţie lansată, estimare finalizare licitaţie Proiectare+Execuţie: prima jumătate a 2024. Termen estimat de finalizare lucrări: 2026/2027. Ofertele sunt depuse, 4 luni întârziere în etapa de licitaţie.

Lăsând la o parte importanţa economică a acestei autostrăzi, doresc să subliniez şi importanţa sa strategico-militară nu doar pentru Moldova apuseană, ci şi pentru cea răsăriteană şi pentru Sudul Ucrainei. Din această perspectivă, autorităţile par a nu înţelege ecuaţia mobilităţii transnaţionale în această regiune continentală, nici pe timp de pace, nici pe timp de război.

Distanţa dintre Iaşi şi Chişinău va deveni pe această rută mai redusă cu câţiva zeci de kilometri decât pe calea actuală prin Sculeni sau decât pe cea prin Albiţa. Astfel, A8 va reprezenta cea mai scurtă relaţie cu Chişinăul pentru jumătatea nordică a României şi vestul Europei, captând astfel o bună parte din traficul din alte puncte de frontieră.

Ca oricare relaţie rutieră nouă, şi această autostradă va induce trafic. Atunci când frontiera cu R. Moldova va surmonta statutul de fortăreaţă, şi interacţiunea dintre Iaşi şi Chişinău, cele mai apropiate două aglomeraţii urbane mari din spaţiul de limbă română (împreună au 1,2 milioane de locuitori), se va apropia treptat de potenţialul de interacţiune, un potenţial incomparabil mai mare decât orice avem în România, dacă excludem interacţiunile din vecinătatea regională a Bucureştiului. Unde mai punem că în condiţii geopolitice normale, tot pe aici va fi cea mai scurtă cale către UE pentru Odesa, aglomeraţie urbană milionară situată mai aproape de Iaşi cu mai bine de 80 de kilometri decât Bucureştiul, dar şi pentru numeroasele teritorii regionale de la nord de Marea Neagră, ce aparţin Ucrainei şi sud-vestului Rusiei europene.

Centura nordică a Iaşului e importantă nu numai pentru captarea unor fluxuri ce altfel ar tranzita Iaşul, ci şi pentru accesarea câtorva obiective importante la scară regională. Aş aminti doar două, ce vor genera fluxuri mari şi constante – Spitalul Regional de Urgenţă (proiect aprobat), ce va atrage pe lângă fluxurile de pacienţi şi fluxurile diurne de salariaţi (foarte posibil peste 3000) şi Aeroportul (aflat în evoluţie rapidă), care anul trecut a depăşit 2,3milioane de pasageri, trendul fiind pozitiv şi pentru următorii ani. Nu mai amintim rolul pe care-l va avea această centură în atragerea marilor investiţii. Cu siguranţă vor apărea şi oportunităţi pentru parcuri logistice şi industriale, nu numai pentru investiţiile în rezidenţial. Logica implantării la Iaşi a Centrul logistic Kaufland, al doilea cel mai mare centru logistic regional al retailerului din România, ţine seama de noua proximitate pe care o va oferi centura nordică a Republicii Moldova, ce se va afla în hinterlandul său de aprovizionare.

Iaşul e polul principal al regiunii noastre. Ocupă o poziţie similară în Moldova din perspectiva serviciilor cu cea a Clujului în Ardeal. Iaşul concentrează peste 3/4 dintre studenţii ce au ales să-şi facă studiile în regiune, peste jumătate dintre medicii de spital şi 2/3 dintre pasagerii aeroportuari ai regiunii. Majoritatea fluxurilor sunt drenate de vectorul pe care se va instala tronsonul Iaşi – nod cu A7. Absenţa acestui tronson din ecuaţia viitoare a mobilităţii regionale va conserva cam aceleaşi distanţe-timp între clienţii din regiune şi serviciile din Iaşi.

La ora actuală proiectul A7 e mult mai matur decât A8. Deja se află în diverse stadii de construcţie. Însă vectorul construcţiei acestei autostrăzi, numite în presă şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care s-ar putea să aibă un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei. Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al livrării secţiunilor celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 / Richter. Dacă A7 va ajunge la Bacău, să zicem, până la Bucureşti băcăuanii vor avea 2 şi 1/2h. Cam tot atât face un băcăuan către Iaşi la momentul actual fără autostradă. În aceste condiţii, fluxurile o vor lua razna, la fel şi întreaga structură teritorială regională. Nu va mai conta că Iaşul e mult mai aproape, spaţial vorbind, sau că e polul tradiţional al regiunii, ci vor conta doar talia şi mirajul Bucureştiului. E foarte posibil să fie suficient un interval scurt, de 3-4 ani, între legarea Bacăului cu Bucureştiul printr-o autostradă, şi legarea Iaşului la A7 pentru a se crea un nou model de practicare a teritoriului, în care Bucureştiul se va impune drept centralitate principală a zonei de mijloc a Moldovei vestice. În acest răstimp se va crea obişnuinţa şi chiar dacă şi Iaşul se va insera pe sistemul autorutier, care va impune o distanţă-timp între cele două oraşe moldovene de puţin peste o oră, va fi dificil să se recreeze arhitectura fluxurilor regionale actuale.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

articol apărut în Ziarul de Iași, 22 februarie 2024

Devino membru MDM