Vineri, 29 decembrie 2029, lingvistul Alexandru L. Cohal, vicepreședinte al asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, a fost invitatul emisiunii „Politica la Iași”, difuzată de postul local Iași TV Life. Așa cum a precizat realizatorul Lucian Dîrdală în debutul discuției, emisiunea a vrut să marcheze recenta apariție a volumului „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, care îl are printre coordonatori și autori pe Alexandru Cohal.
Cartea a avut ca punct de pornire Școala de Vară pe tema regionalizării organizată în 2021 la Ipotești, Botoșani, de „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. La eveniment au fost invitați specialiști care au abordat subiectul regionalizării din mai multe perspective. Lucrările prezentate atunci, revizuite și completate, au stat la baza volumului apărut la Editura Polirom și lansat la Iași, 18 decembrie 2023, a explicat Alexandru Cohal. Este o carte „care își propune să acopere un mare gol. Încercăm să răspundem la întrebarea de ce nu avem regionalizare în România și, în acest context, să propunem un model de regionalizare”.
Volumul este de interes nu numai pentru Moldova, ci și pentru locuitorii din orice altă regiune, care pot afla, de pildă, „cu exemple de bune practici oferite de studiul lui Sergiu Constantin”, cum funcționează regiunile din punct de vedere politic, juridic și instituțional în alte state europene, a mai punctat A. Cohal.
Câteva dintre ideile subliniate de Alexandru Cohal în cadrul emisiunii:
„Contrar curentului centralist din România care vede teritoriul ca pe o celulă indivizibilă, fără subcompartimente, noi ne uităm la regiuni ca la niște organisme care au în mod natural subregiuni. Nu văd niciun fel de problemă să ai regiunea Moldova, cu cele opt județe ale ei, de la sud la nord, și să ai o zonă culturală cu un anumit tip de identitate, complementar, în interiorul Moldovei, cum este Bucovina”.
„Orice altceva decât statul supercentralizat este mai bun. Să plecăm de la banala observație că autoguvernarea este o mai bună guvernare. De unde știm? Ne uităm la Italia, Franța, Spania și vedem că se poate. Unii românii se trezesc și spun: domnule, nu se poate, ceea ce spuneți voi la Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și nu numai reprezintă niște supoziții. Ba nu, reprezintă niște reflecții apărute pe seama unor exemple existente”.
„Eu consider că, pe modelul regionalităților occidentale, avem în România o situație neexplorată: la noi nu se vorbește deloc de nivelul regional al limbii. Imediat cum folosește cineva vorbirea moldovenească sau cea oltenească apare bășcălia. (…) Din cercetările pe care le-am făcut, am aflat că există niște solidarități lingvistice regionale, adică la nivel subnațional, și este interesant cum se raportează aceste solidarități în interiorul României, cum se raportează între ele. (…) Pe scurt, toată România este un fel de anexă lingvistică a Bucureștiului. Situația asta este de nesănătate. Din perspectivă sociolingvistică, putem spune că situația țării noastre este inedită, este complet diferită față de ceea ce se întâmplă în Italia, Franța, Spania, unde vorbirile regionale au o mare demnitate. Mai mult, dacă ne uităm în nordul Italiei, acolo există și o literatură în dialect, o tradiție a literaturii piemonteze care trăiește și astăzi fără ca statul italian să explodeze din pricina acestor tipărituri”.
Cele două părți ale discuției dintre Lucian Dîrdală și Al. Cohal pot fi urmărite integral mai jos:
