Teoria conform căreia Bacăul ar avea mai mult de câştigat dacă s-ar face A13 (Brașov-Bacău) şi nu A8, atât de susţinută de la Centru, dar şi de către autorităţile băcăuane, nu stă în picioare! Mai mult, relaţia Iaşi-Târgu Mureş ar duce la creşterea într-o mai mare măsură a accesibiltăţii către sistemul european de autostrăzi a acestui important oraş moldovean. Pentru că am mai vorbit despre acest subiect în scrierile anterioare, prefer să mă focalizez pe relaţiile Bacăului cu sistemul teritorial regional.
Bacăul e un oraş ce a evoluat mult până prin anii ‘90, într-un sistem controlat într-o manieră absolută de către stat. Deşi central, geometric vorbind, în Moldova apuseană, pentru că politicile teritoriale nu au fost construite la nivel regional, Bacăul nu a dobândit în acest interval de evoluţie funcţii urbane suficiente dezvoltării durabile. Această situaţie a devenit vizibilă în momentul în care oraşul a fost nevoit să evolueze în condiţiile de concurenţă urbană create după dobândirea libertăţilor din decembrie 1989. Faptul că Bacăul nu produce suficiente elite s-a reflectat şi asupra involuţiei economice relative – în raport cu regiunea. Propensiunea pentru antreprenoriat a fost anihilată, din păcate, de propensiunea pentru emigraţie a locuitorilor săi. De la cei peste 200 de mii de locuitori, cât avea oraşul în 1989 (mai mare la acea dată decât Sibiul, Aradul sau Piteşti), dacă mai depăşeşte 140 de mii în prezent.
George Țurcănașu, Ziarul de Iași, 20 decembrie 2018
