#VOCILEMOLDOVEI: Mărgele de sticlă vândute în Moldova. Pe marginea unei întâlniri cu premierul în chestiunea autostrăzilor A8 și A7
Mai mulți dintre cei prezenți din partea asociațiilor civice i-au reamintit premierului un truism – pe care nu știu dacă îl conștientizează – , și anume că dezvoltarea Moldovei se vede într-un fel în regiune și altfel la centru. Tocmai de aceea vrem să se știe perspectiva regională moldovenească. Spre exemplu, construirea A8 este importantă tocmai pentru că poate favoriza, poate fi un stimul extraordinar pentru dezvoltare, pentru că ar asigura legătura spre Europa centrală și de vest. Dacă stai într-un birou din sud, în speță în București, undeva în Piața Victoriei, și te uiți spre vest, nu prea poți înțelege perspectiva celor aflați mai la nord și mai la est.
#VOCILEMOLDOVEI: Despre incorectul tratament al Bucureştiului aplicat Moldovei
Trâmbiţează cei de la Bucureşti un soi de strategie incredibil de incorectă! Ei, politicienii şi strategii încrâncenaţi şi captivi #centralismului, consideră că ar fi normal ca în realizarea unei autostrăzi sau a unei reţele de autostrăzi să se urmeze musai continuitatea reţelei deja existente. E ineficientă această focalizare doar pe un singur model de evoluţie a structurilor teritoriale. Dacă privim din perspectiva trans-scalară, la nivel continental sistemul autorutier e (aproape) complet dezvoltat doar la vest de România şi doar judeţele Arad şi Timiş sunt legate la acesta.
#VOCILEMOLDOVEI: Centralismul e pe banii celorlalți
Cum ar fi dacă bucureștenii n-ar trăi pe banii țării ? Pentru că schema de care beneficiază cei mai bine plătiți și emancipați locuitori ai țării e următoarea: miliarde din bugetul ministerului Transportului s-au dus în ultimii ani pe subvenția biletului de călătorie cu metroul; alte miliarde de la bugetul statului o iau pe căi ocolite pentru a furniza bucureștenilor cea mai ieftină încălzire și apă caldă din țară. Așadar, locuitorii cu cele mai mari venituri din țară beneficiază de cele mai mari subvenții la servicii, dar nu de la primăria localității, ci de la bugetul întregii Românii.
contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova
Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.
Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)
În ciuda faptului că populaţia României a înregistrat un recul important în ultimele trei decenii, numărul de UAT-uri locale (unităţi teritorial administrative – municipii, oraşe şi comune) a crescut simţitor (2947 – la finalul anilor ’90; 3292 în prezent). Sursa exclusivă a acestei evoluţii e apariţia de noi comune. Intenţia mea e departe de a critica aceste acţiuni legislative de înfiinţare de noi UAT-uri locale, mai ales că unele dintre comunele nou înfiinţate (foarte puţine, e drept!) îşi pot susţine activitatea administrativă chiar din veniturile proprii.
O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala
Un prieten din capitală observa că nu putem avea o judecată simplistă, că de fapt Bucureștiul (comunitatea locală) suportă cheltuialile cu toate instituțiile centrale. Noi – membrii MDM – nu credem că e așa. Însă pentru a evita luptele fratricide avem o propunere. Ca să luăm de pe capul bucureștenilor „povara” atâtor instituții centrale avem o soluție rațională și etică: le delocalizăm.
Suntem curioși: Vasluiul va plăti apa caldă din București?
Datoriile și investițiile în sistemul de apă caldă și căldură trebuie plătite de bucureșteni. Așa e normal. Nu credeți? De ce trebuie să plătească Vasluiul, prin bugetul național, datoria la apă caldă din Pantelimon ? Pentru că bucureștenilor le-a plăcut circul și au ales o catastrofă de primar?
Viaţa la ţară sau „deșertul civic”. În obiectiv: Regiunea Moldova
[cmsms_row data_width=”boxed” data_padding_left=”3″ data_padding_right=”3″ data_color=”default” data_bg_color=”#ffffff” data_bg_position=”top center” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_size=”cover” data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_color_overlay=”#000000″ data_overlay_opacity=”50″ data_padding_top=”0″ data_padding_bottom=”50″][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] de Alexandru COHAL Acțiune a Fundației private germane Stiftung Mercator, Civic-Europe este una dintre iniţiativele menite să susţină civismul în ţările „în curs de dezvoltare” ale Europei, în Sudul, Centrul şi Sud-Estul Europei. Împreună cu parteneri din […]
Monitorul de Botoșani: Încă un an pierdut la drumul spre Iaşi prin Prăjeni
Au mai rămas de făcut doar trei kilometri pentru a circula decent spre Iaşi măcar pe varianta prin Prăjeni, dar lucrurile bat pasul pe loc. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani, Costică Macaleţi, cel mai probabil pe acel sector de drum se va turna asfalt în toamnă.
Proiecte în lucru la MDM
[cmsms_row data_width=”boxed” data_padding_left=”3″ data_padding_right=”3″ data_color=”default” data_bg_color=”#ffffff” data_bg_position=”top center” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_size=”cover” data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_color_overlay=”#000000″ data_overlay_opacity=”50″ data_padding_top=”0″ data_padding_bottom=”50″][cmsms_column data_width=”2/3″][cmsms_gallery layout=”hover” animation_delay=”0″]5534|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_01_-150×150.jpg,5536|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_03_-150×150.jpg,5537|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_04-150×150.jpg,5538|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_16-150×150.jpg,5539|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_16_1-150×150.jpg,5540|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_18-150×150.jpg,5541|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_20-150×150.jpg,5542|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_21_-150×150.jpg,5543|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_22-150×150.jpg,5544|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_23-150×150.jpg,5545|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_24-150×150.jpg,5546|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_25-150×150.jpg,5547|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_27-150×150.jpg,5548|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_29-150×150.jpg,5549|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_30-150×150.jpg,5550|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_31-150×150.jpg,5551|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_32-150×150.jpg,5552|https://miscareamoldova.ro/wp-content/uploads/2020/03/MDM_29feb_2020_33-150×150.jpg[/cmsms_gallery][/cmsms_column][cmsms_column data_width=”1/3″][cmsms_text animation_delay=”0″] O parte din membrii Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) au luat parte sâmbătă, 29 februarie, la o foarte intensă întâlnire de lucru pe teme de dezvoltare organizațională, obiective și planificare strategică, coordonată de Ștefan […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (VII)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Sistemul urban al României e unul primaţial, caracterizat printr-un ecart dimensional consistent între Capitală (1,8 mil. locuitori în oraşul propriu-zis – în 2019 – şi peste 2,3 milioane în aglomeraţia urbană, ce cuprinde cea mai mare parte […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (VI)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Fiind componente ale unor stucturi teritoriale superioare pe tot parcursul perioadei moderne şi în cea mai mare parte a celei contemporane, Slovenia şi Croaţia sunt bine cuplate cu sistemele teritoriale regionale şi naţionale vecine. Deşi e o […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (V)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Cu cât ne deplasăm spre sudul arealului asupra căruia ne focalizăm atenţia (statele din estul UE), cu atât fragmentarea cadrului natural, dar şi unele resurse naturale (în special cărbunii) joacă un rol din ce în ce mai […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (IV)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Chiar dacă vedem în Europa „vechiul continent”, acest metateritoriu are printre cele mai noi frontiere. O simplă privire asupra evoluţiei teritoriilor naţionale ne relevă faptul că frontierele cele mai vechi datează din 1918 – excepţie fac cele […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (III)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Din perspectiva structurilor teritoriale, reţeaua urbană reprezintă armătura principală – centralităţi ordonate scalar în jurul cărora se organizează sistemul. După cum am mai precizat în texte anterioare „caracteristică fundamentală a unui teritoriu, centralitatea nu este un produs exclusiv al geometriei. Ca reper […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (II)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Pentru a înţelege complexitatea genezei structurilor teritoriale şi pentru a identifica într-o manieră mai facilă care sunt mecanismele evoluţiilor acestora, voi apela la câteva idei vehiculate în scrieri ale geografilor ce s-au focalizat pe analiza sistemelor teritoriale […]
Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (I)
[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”1/1″][cmsms_text animation_delay=”0″] Din perspectiva dinamicilor demografice, economice şi sociale, sistemele urbane ale statelor estului UE (cele ale Bulgariei, Croaţiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, României, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei) sunt printre cele mai interesante. În morfologia actuală, acestea […]