Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (V)
În reformele administrative, iniţiate pentru adecvarea puterii de decizie la dinamica câmpurilor de polarizare, de interacţiune sau interdependenţă, interstiţiile teritoriale interne nivelului scalar naţional joacă un rol primordial în trasarea limitelor de control al noilor administraţii regionale.
Manual de disprețuit Moldova, “editura” București, 1859-2022
Adică ce să faci la Iași, în afară de Sfânta Parascheva. Ce, nu putem merge cu trenul? Până e gata autostrada, dispar mașinile pe benzină – cam asta e abordarea de ultimă oră și ultimă speță a apostolilor centralismului. Un comentariu de Sabin Gherman, făcut pe canalul său de YouTube, pe marginea unei dezbateri găzduite de un site de știri pe tema „Vrem autostradă până la Iași, în timp ce punem căruța înaintea boilor. De ce vrem să mergem acolo”.
Europa Liberă România / Afacerea „cazarea refugiaților”. Haosul decontărilor: statul elimină privații din joc pentru control și bani
Acțiunile statului român dovedesc că dorește să obțină controlul, dar și fondurile puse la dispoziție de UE pentru ajutarea persoanele care vin din Ucraina, susțin reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri. Din joc ar putea să fie eliminate ONG-urile, dar și pensiunile și hotelurile. Posibila naționalizare a solidarității, fenomen semnalat de societatea civilă, începe să se manifeste și în partea economică. Statul român are tendința să elimine privații care administrează hoteluri și pensiuni din felia financiară de la Uniunea Europeană pentru cazarea persoanelor venite din Ucraina, spun hotelierii.
Europa Liberă România: Naționalizarea solidarității | Statul român intră în competiție cu ONG-urile pentru donațiile dedicate refugiaților
Situația cu donațiile pentru autorități începe să semene, spune Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, cu începutul pandemiei când oficialii au lansat „marota” cu știrile oficiale. „Cam așa vor să facă: două tipuri de canale de strângere de fonduri. Canalul oficial, cel guvernamental, pe care guvernul îl va prezenta drept cel bun, serios, pe care te poți baza și canalul neoficial, neguvernamental, și vor spune despre el că nu e chiar de sigur, știți e vorba de ONG-urile despre care nu știm ce fac”, avertizează Marinescu.
Ziarul de Iași / Despre criza refugiaţilor ucraineni
Regiunea nu e un concept abstract, nu e nici un ansamblu teritorial ce ar crea un pericol de secesiune, aşa cum văd oamenii cu imaginaţie pervertită şi bolnavă. Regiunea e o necesitate nu numai în eficientizarea admnistraţiei, ci şi a răspunsurilor naţiunii la stresul extern, aşa cum e actuala situaţie de criză a refugiaţilor. Centrul unic e ineficient!
Ziarul de Iași / „Arză-l focu’ Bucuresci!” – o satiră acidă a scriitorului Florin Cântic la adresa Capitalei
Ca moldovean asumat empatizez, desigur, cu efortul prietenilor de la Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei de a ridica, de la firul ierbii, o reacţie civică şi, probabil, politică care să ţină piept insuportabilelor maşinării de discriminare a acestei părţi a României, care cuprinde opt din cele patruzeci şi unu de judeţe. O regiune ironizată şi lăsată în subdezvoltare de combinagii şi escrocii de la centru, care nu s-au sfiit să ambaleze această politică de spoliere a Moldovei în băşcăleală groasă (vezi glumiţele rasiste împotriva vasluienilor!), în zvonistică trădătoare („nu facem autostradă ca să nu vină ruşii cu tancurile!”), în subtile deriziuni („mica” unire, şi altele) sau în manipulări otrăvite (moldovenii l-au votat pe Iliescu şi tot ei au adus la putere „ciuma roşie” etc., etc.).
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (III)
Acea gaură pe care o produce Moldova în bugetul de stat sau în structura diverselor programe de finanţare e mai mult o iluzie, dragi compatrioţi din alte regiuni. Aici, în Moldova, trăim mai degrabă o subzistenţă regională care vă lasă pe toţi ceilalţi să vă dezvoltaţi liniştit.
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (II)
Există impresia adânc încetăţenită, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstărite ale României, precum că Moldova le toacă banii prin intermediul diverselor finanţări venite de la centrul harnicilor lucrători din celelalte regiuni. E real faptul că e dificil să realizăm un bilanţ între ceea ce dă Moldova ţării şi ceea ce primeşte de la ţară. Nu numai că e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e şi imposibil de cuantificat miriadele de relaţii de natură economică, demografică, financiară, culturală în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial naţional. Cu alte cuvinte, nu ştim dacă la momentul acesta bilanţul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, după ce şi-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult ţării decât a primit.
#VOCILEMOLDOVEI Moldovei i se cuvenea mai mult!
Poate că politicienii români (mă refer în special la cei de la Centru) ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltare regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.
Nu cerem neapărat discriminarea pozitivă în cazul acestor programe necesare, ci doar egalizarea sau atenuarea diferențelor de finanțare. Măcar la nivelul investițiilor străine să creați facilități fiscale suplimentare județelor din Moldova, pentru ca şi această regiune să-şi poată valorifica potențialul şi avantajele economice comparative şi competitive, câte or mai fi la momentul actual.
#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum
Înțeleg că George Simion, aflat în direct la Antena 3 și ulterior la Realitatea TV, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-aș aminti dlui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană.
Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez).
TVR Iași: „România are o mare hibă, este excesiv de centralizată” (VIDEO)
O discuție despre stadiul proiectelor de infrastructură rutieră din Moldova, despre ultimele demersuri pe care asociațiile civice pro-autostradă și pro-dezvoltare le-au avut pentru a reintroduce pe lista priorităților autostrăzile A7 și A8 a avut loc luni, 27 decembrie 2021, la TVR Iași, cu participarea lui Dorin Dobrincu, președinte al asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, și a lui Ionel Apostol, preşedintele asociaţiei „Împreună pentru A8”.
Expert Forum: Clientelism fără rezerve
În plină pandemie şi incertitudine, guvernul a spart puşculiţa de siguranţă a ţării – Fondul de Rezervă – distribuind fără niciun motiv rezonabil primăriilor și consiliilor județene, în principal PNL, o sumă de 1,01 miliarde lei adică echivalentul a 200 de milioane de EUR, mult înainte ca anul să se încheie şi să ştim ce nevoi imprevizibile vor mai apărea.
Nu e prima oară când se întâmplă aşa ceva: mecanismul a mai fost folosit în trecut în aceeaşi manieră clientelară. Doar că HG 1088 aprobată în octombrie 2021 depăşeşte limitele uzuale ale politizării şi arbitrarului în alocarea de fonduri, mergând mult dincolo de ce au practicat în trecut guvernele PSD sau cel condus de Tăriceanu, care apăreau până acum cu un maxim pe indicele de clientelism calculat de EFOR.
Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”
Botoșăneanul George Țurcanaşu – lector dr. la Departamentul de Geografie al Universității„Alexandru Ioan Cuza”, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie – crede că doar descentralizarea și regionalizarea vor oferi șanse de dezvoltare Moldovei.
Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace
Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.
Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli
În privința reformei administrative, premierul Cîțu are rezerve că aceasta se poate realiza rapid. În schimb, a agreat propunerea venită din partea AMR, care presupune că un municipiu se poate uni cu o comună din jur, dacă totul se desfășoară voluntar. Primarul comunei ar urma să devină viceprimarul municipiului, iar locuitorii comunei care se vor uni cu municipiul, vor avea taxele și impozitele înghețate pentru 4-5 ani.
Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)
Scriam în textul anterior că „înfiinţarea nivelului administrativ intermediar (LAU1) dintre comună (LAU2) şi judeţ (NUTS3), dar şi glisarea către acest nou palier teritorial al serviciilor administrative locale reprezintă o cale mult mai eficientă şi inteligentă de a rezolva problema sustenabilităţii administraţiei locale”. Indiferent cum le vom numi (plăşi, ocoale, districte sau raioane), 300 sau 400 de astfel de organizări teritoriale locale în loc de 3181 de comune, oraşe şi municipii (nivelul LAU2 – unde se consumă administraţia locală în prezent) vor simplifica structura administrativă a României.
contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului
La partide, locul dezbaterii, chiar imperfectă și deseori mimată, e luat de dogmatismul unic și infailibil al centrului; diferențele de opinie sunt amuțite preventiv de anatema excluderii; locul progresului este luat de pedalarea în gol pe mantrele comunicatelor de presă și ale interviurilor nule semantic. Partidul e imutabil și etern, sieși suficient, acum și în veci. Ca să ți se permită apropierea de altarul partidului, renegarea într-o măsură mai mică sau mai mare a trecutului tău poate fi un lucru necesar, cu excepția cazului în care ai fost deja într-un alt partid, căci asta înseamnă că ești deja inițiat, obișnuit cu ascultările, așa încât ne va fi mult mai ușor să te translăm la noua ta religie.
Ziarul de Iași: Regionalizare (III)
Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.
#VOCILEMOLDOVEI: Incompetenții locali și cei de la centru au decis: moldovenii trebuie să se îmbolnăvească mai rar și cu prudență
Ministerul Sănătății a dat publicității în ziua de 14 mai 2021 o hartă a investițiilor din fonduri europene în spitalele din România, în intervalul mai 2020-mai 2021. Este vorba de 2,7 miliarde de lei alocați – în 169 de proiecte – pentru dotarea spitalelor în condițiile pandemiei de Covid 19. Am remarcat și eu, cum au observat și alții, că investițiile în spitalele din regiunea de Nord-Est, care grupează șase din cele opt județe ale Moldovei (adică Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), sunt cele mai mici. Doar 134,5 milioane de lei, în 13 proiecte. Și este vorba de cea mai populată „regiune de dezvoltare” din țară.
#VOCILEMOLDOVEI: Mărgele de sticlă vândute în Moldova. Pe marginea unei întâlniri cu premierul în chestiunea autostrăzilor A8 și A7
Mai mulți dintre cei prezenți din partea asociațiilor civice i-au reamintit premierului un truism – pe care nu știu dacă îl conștientizează – , și anume că dezvoltarea Moldovei se vede într-un fel în regiune și altfel la centru. Tocmai de aceea vrem să se știe perspectiva regională moldovenească. Spre exemplu, construirea A8 este importantă tocmai pentru că poate favoriza, poate fi un stimul extraordinar pentru dezvoltare, pentru că ar asigura legătura spre Europa centrală și de vest. Dacă stai într-un birou din sud, în speță în București, undeva în Piața Victoriei, și te uiți spre vest, nu prea poți înțelege perspectiva celor aflați mai la nord și mai la est.