Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (II)
Există impresia adânc încetăţenită, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstărite ale României, precum că Moldova le toacă banii prin intermediul diverselor finanţări venite de la centrul harnicilor lucrători din celelalte regiuni. E real faptul că e dificil să realizăm un bilanţ între ceea ce dă Moldova ţării şi ceea ce primeşte de la ţară. Nu numai că e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e şi imposibil de cuantificat miriadele de relaţii de natură economică, demografică, financiară, culturală în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial naţional. Cu alte cuvinte, nu ştim dacă la momentul acesta bilanţul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, după ce şi-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult ţării decât a primit.
Ziarul de Iași: Chimia neștiută dintre partidul AUR și Diaspora. O analiză deosebită a unui profesor ieșean
E posibil ca până în 2024, AUR, ca orice partid parlamentar, să se facă cunoscut suficient de mult pentru ca migranții să treacă de la ceea ce AUR permite acum, canalizarea furiei, la judecata critică a activității parlamentare AUR și în final să dea votul cu precădere acelor partide mai apropiate de valorile europene democratice, așa cum s-a întâmplat până acum în diaspora.
#VOCILEMOLDOVEI Moldovei i se cuvenea mai mult!
Poate că politicienii români (mă refer în special la cei de la Centru) ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltare regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.
Nu cerem neapărat discriminarea pozitivă în cazul acestor programe necesare, ci doar egalizarea sau atenuarea diferențelor de finanțare. Măcar la nivelul investițiilor străine să creați facilități fiscale suplimentare județelor din Moldova, pentru ca şi această regiune să-şi poată valorifica potențialul şi avantajele economice comparative şi competitive, câte or mai fi la momentul actual.
#VOCILEMOLDOVEI Dezvoltarea, autostrăzile și apărarea
Generalul în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane în Europa, a atras atenția în urmă cu mai puțin de un an că este nevoie de infrastructură pentru prevenirea amenințărilor, pentru transferarea rapidă a trupelor din Vest în țările membre NATO din Est, pentru o apărare eficientă. (…)
Infrastructura nu se construiește singură, autostrăzile nu cad din cer precum o ploaie de meteoriți. Puțini dintre oficialii români, schimbători precum anotimpurile, par să înțeleagă că infrastructura nu este un moft, ci o necesitate.
Ziarul de Iași: Unirea şi Piaţa
Nu odată am fost certaţi de către cetăţenii veniţi în Piaţa Unirii în ultimii 4-5 ani, de când asociaţile pro-autostradă şi pro-dezvoltare au ales momentul acesta şi pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de un Centru care ignoră necesităţile teritoriilor din ce în ce mai marginalizate ale României. Aşa cum Piaţa aparţine lor, mulţumiţilor, ar trebui să aparţină şi nouă, nemulţumiţilor. Nimeni dintre aceştia din urmă nu contestă importanţa momentului şi statul, ci doar modul în care acesta e administrat în prezent.
#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum
Înțeleg că George Simion, aflat în direct la Antena 3 și ulterior la Realitatea TV, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-aș aminti dlui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană.
Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez).
Comunicat de presă: Moldova vrea dezvoltare într-o Românie europeană, fără extremism
Asociațiile proautostradă și prodezvoltare din Moldova – „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, „Împreună pentru A8” și „Reset” – au organizat azi, la Iași, cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, un protest în care au tras, din nou, un semnal de alarmă legat de dezinteresul administrației de la București față de problemele Moldovei, de lipsa investițiilor în regiune, cerând totodată politici teritoriale corecte care să ducă la diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre Moldova şi restul României.
Dorin Dobrincu: „Elitele politice și administrative nu au o viziune pentru dezvoltarea Moldovei”
Declarațiile bombastice sunt caracteristice politicienilor populiști de peste tot. Cei din România nu fac excepție. Aceștia sunt campioni la agățarea de un trecut idealizat și la promis investiții, autostrăzi, spitale regionale, săli de sport, facilități pentru investitori și multe altele. Asta se întâmpla mereu înainte de pandemie, într-un ritual crispat, pe scena ridicată în Piața Unirii din Iași auzindu-se periodic discursuri în acest sens rostite de președintele și premierul României, de președinții celor două camere ale Parlamentului, de miniștri, deputați, senatori, președinți de consilii județene și primari etc. La sfârșit se făcea o horă, în care se prindeau oficialii cu oamenii veniți să asiste, iar primăria ieșeană oferea un program artistic de gust îndoielnic și o farfurie cu cârnați sau plăcinte poale-n brâu. Festivismul și populismul nu lăsau loc decenței. Nu știu să fi ascultat discursuri oficiale memorabile de 24 ianuarie.
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (I)
Polonia a înţeles de timpuriu că în repartiţia teritorială a fondurilor destinate reducerii disparităţilor regionale e necesară discriminarea pozitivă a voievodatelor mai puţin avantajate. Un bun exemplu de strategie teritorială de dezvoltare îl reprezintă sumele alocate ca ajutor de stat la nivel de voievodate. Acest indicator reprezintă palierul de finanţare în termeni de rambursare a costurilor proiectelor de investiţii către IMM-uri. Conform EU Funds in Poland 2014-2020, ierarhia regională e complet inversată, cele mai sărace 5 voievodate amintite anterior se instalează pe primele locuri, cu valori cuprinse între 120 -212% faţă de media naţională (100%).
#VOCILEMOLDOVEI „I have a dream”
Actuala planificare administrativă a „regiunilor de dezvoltare” ale Moldovei jignește în fiecare zi pe oricare dintre locuitorii din Iaşi, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea şi Galați căci ea a fost făcută fără nici un fel de argumentare culturală, etnică, religioasă. Regiunile de Nord-Est şi de Sud-Est, adică actuala împărțire a Moldovei în două, pe axa punctelor cardinale Nord – Sud, reprezintă o îngrămădire fără noimă a unor județe, operațiune care, după cum vedem de ani buni, NU creează dezvoltare pentru moldoveni ci contribuie la perpetuarea unui fals economic, cultural şi politic. Actuala administrare a României face din copiii mei moldoveni cetățeni de rang inferior ai României şi nu le oferă nicio șansă într-o lume deschisă, dinamică, cosmopolită, provocatoare.
cursdeguvernare.ro: Centrul de greutate al dezvoltării României, în curs de mutare de la vest spre est
Centrul de greutate al dezvoltării României se află în curs de mutare dinspre vest spre est și sud, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru intervalul 2019 – 2024.
Indicatorul regional de PIB/locuitor ar urma să scadă vizibil în raport cu media națională în Vest, ceva mai lent în Nord-Vest și să bată pasul pe loc în Regiunea Centru, creșterile fiind prevăzute pentru regiunile din Sud și Est.
#VOCILEMOLDOVEI Mihai Chirica față cu reacțiunea
Mihai Chirica se declară suprins că „unii intelectuali” sunt critici față de domnia sa. Hotărât lucru, locatarul din Palatul Roznovanu îi apreciază doar pe cei care îl ridică în slăvi, care îi atacă adversarii, care îi șantajează pe criticii săi.
Pentru un om crescut în umbra lui Simirad și Nichita, obișnuit cu tovărășiile toxice și viața dublă, s-ar putea ca punerea în lumină a modului în care (sub)administrează orașul și a comportamentului său public să fie greu de suportat. Însă o comunitate urbană modernă, chiar și una de la marginea Uniunii Europene, este esențial să-și tragă edilul de mânecă. Și să-i reamintească mereu că menirea sa este să servească binele comun, nu să-și demonizeze concetățenii incomozi.
Ziarul de Iași: Despre zâzania autostrăzilor
Dacă va fi construită mai întâi A8, Bacăul nu pierde nimic, ba câştigă în accesibilitate pe acest vector mai mult decât ar câştiga pe vectorul A13. Pe A8 şi băcăuanii vor ajunge mai rapid şi la Cluj, şi la Oradea, şi la Budapesta, şi la Viena, şi la Berlin sau la Paris. De ce? Pentru că itinerarul descris către aceste oraşe pe A8 se înscrie pe un vector direct către vest şi nu descrie volute inutile, aşa cum se va întâmplă pe varianta A13.
TVR Iași: „România are o mare hibă, este excesiv de centralizată” (VIDEO)
O discuție despre stadiul proiectelor de infrastructură rutieră din Moldova, despre ultimele demersuri pe care asociațiile civice pro-autostradă și pro-dezvoltare le-au avut pentru a reintroduce pe lista priorităților autostrăzile A7 și A8 a avut loc luni, 27 decembrie 2021, la TVR Iași, cu participarea lui Dorin Dobrincu, președinte al asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, și a lui Ionel Apostol, preşedintele asociaţiei „Împreună pentru A8”.
A8 A DEVENIT, ÎN CELE DIN URMĂ, PRIORITARĂ. Presiunile asociațiilor civice din Moldova au modificat Planul Investițional pentru Infrastructură
Noua variantă, dată publicității de Ministerul Transporturilor, așează corect autostrada A8 în lista proiectelor de infrastructură prioritare, prin modificarea unor criterii de punctare și introducerea datelor corecte. Operațiunea a ridicat astfel punctajul (scăzut până atunci artificial) autostrăzii care va lega Moldova de Europa Centrală – și anume A8 Iași-Târgu Mureș.
Ziarul de Iași: Sfidarea băcăuanilor. Un secretar de stat din judeţul vecin sabotează autostrada A8
„Este rezonabil ca miniştrii şi secretarii de stat să urmărească şi interesele propriilor comunităţi. Ipocrizia nu-şi are rostul. Însă este inacceptabil ca ei să lucreze pentru a «torpila» proiectele altor comunităţi, eventual ale celor din vecinătate, să extragă şi să direcţioneze resurse comune doar pentru bazinul lor politic. Cu atât mai mult nu poate fi acceptată decredibilizarea şi distrugerea altor proiecte prin aranjamente subterane, prin falsificarea datelor prezentate unor entităţi europene, unor finanţatori sau opiniei publice”, ne-a declarat Dorin Dobrincu, lider al Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
rfi.ro: Impactul fondurilor UE: Nord-Vestul și-a crescut avansul față de Moldova. Și aceasta este o problemă
După cum am putut afla, Regiunea Nord-Vest, și așa mai bogată, a crescut cu 70%, cea de Nord-Est, cu doar 50%. Ceea ce ne arată că, de fapt, distanța dintre Nord-Vest și Nord-Est a crescut în acești ani, în loc să se reducă. Dacă în 2013, în termeni de PIB/locuitor, Moldova era în urma vestului țării cu circa 1.800 de euro, acum este cu 3.600.
Ar fi prematur să ne pronunțăm acum asupra cauzelor, deși unele explicații, legate de infrastructură dar și de prestația administrațiilor locale par a fi la îndemână. (…)Acum însă putem să ne gândim la riscurile politice care decurg de aici. Cetățenii din Nord-Est au toate motivele să se simtă frustrați când văd că vestul țării o ia tot mai mult înainte.
Ziarul de Iași: E oare noua ierarhie a autostrăzilor o simplă fandoseală?!
Personal, încă două chestiuni mi se par grave. În primul rând, e vorba de concluziile eronate la care a ajuns dl. Grindeanu, Ministrul Transporturilor, după două ore în care s-a vorbit în principal despre ierarhia şi prioritizarea autostrăzilor transcarpatice: nu există o concurenţă între autostrăzile transcarpatice. Fie n-a înţeles nimic, fie a fost nevoit să recurgă la un răspuns specific politicienilor.
Păienjenișul politico-instituțional, oamenii și autostrăzile Moldovei
Pentru susținerea proiectelor Moldovei este necesară o presiune crescută din partea societății atât asupra politicienilor de la centru, cât și asupra celor din regiune. Fără o creștere a implicării civice sunt slabe speranțe că va avea loc o schimbare a clasei politice județeniste, că oamenii dedicați binelui comun vor conta în spațiul public. Iar centrul va ignora în continuare solicitările venite dinspre regiune.
În ceea ce privește Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, există direcții de acțiune și instrumente utile pentru susținerea intereselor regiunii noastre pe care le avem în vedere, respectiv le vom utiliza în perioada următoare. Escaladarea în discurs și acțiune sunt obligatorii pentru ca obiectivele mari ale Moldovei să fie atinse.
Ziarul de Iași: A8 – „Escaladare. Renunțăm la menajamente”. Conflict total cu Guvernul
Modul revoltător în care noul guvern PSD-PNL pare se pună problema finanţării proiectelor de infrastructură ale Iaşului şi Moldovei i-a pus în poziţie de atac pe liderii asociaţiilor locale pro-autostradă. Aceştia au organizat ieri o conferinţă de presă comună, după consultările de la Bucureşti din ziua anterioară. Dorin Dobrincu, de la Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, susţine că e nevoie de „escaladare în privința discursului public, dar şi în privinţa atitudinii publice”.